Imaginați-vă un fir atât de subțire încât este invizibil cu ochiul liber, dar plin cu masa a mii de stele. Aceasta nu este science fiction – este descrierea teoretică a corzilor cosmice, structuri care ar putea conține răspunsuri la cele mai mari mistere ale Universului. Dacă se confirmă, cercetătorii cred că aceste corzi teoretice ar putea deschide cheia călătoriei în timp, scrie bgr.com.
Corzile cosmice, dacă ar exista, ar fi incredibil de subțiri. Unii spun că ar fi tuburi lungi, fie întinzându-se la infinit, fie întorcându-se pe ele însele. În ciuda subțimii lor, masa unui șir cosmic ar putea rivaliza cu zeci de mii de stele și s-ar micșora treptat în timp, emițând unde gravitaționale pe măsură ce se „mișcă”.
Fizicienii au propus până acum două tipuri de corzi cosmice. Primul, „supercorzi cosmice”, provine din teoria corzilor, un cadru care sugerează că particulele fundamentale ale Universului sunt corzi care vibrează. Supercordelele ar putea fi întinse în tot cosmosul, oferind indicii despre structura realității și, posibil, deținând cheia călătoriei în timp.
Cel de-al doilea tip de coardă cosmică ar fi o relicvă a formării Universului timpuriu. Cicatrici, dacă vreți, care au fost lăsate în urmă în timpul unei tranziții de fază cosmică. Acestea s-ar fi format precum fisurile care se formează atunci când apa îngheață.
Ar putea fi cheia de care avem nevoie pentru a debloca călătoria în timp
Una dintre cele mai tentante teorii privind corzile cosmice este rolul lor potențial în călătoria în timp.
BBC raportează că teoreticianul J. Richard Gott a descoperit că două corzi cosmice care se deplasează aproape de viteza luminii ar putea forma teoretic o buclă în spațiu-timp, acționând ca un fel de gaură de vierme, care ar putea fi cheia de care avem nevoie pentru a debloca călătoria în timp.
O sarcină deloc simplă
Dar detectarea corzilor cosmice nu este o sarcină simplă, motiv pentru care ele rămân atât de evaziv teoretice până în prezent. Densitatea lor extremă ar trebui să curbeze spațiul-timp, producând un efect de lentilă care ar putea cauza imagini duplicate ale galaxiilor. Cu toate acestea, descoperiri recente sugerează că aceste corzi ar putea fi mai ușoare decât se credea anterior.
Acest lucru le-ar face și mai greu de detectat la scară largă, motiv pentru care unii astrofizicieni au propus o abordare alternativă: observarea „microlensing-ului” în stele individuale, unde un șir care trece ar putea dubla temporar strălucirea unei stele, oferindu-ne un indiciu cu privire la modul de a găsi cheile evazive pentru deblocarea călătoriei în timp fără paradox.
