Eșec pentru lider AUR în justiția de la Chișinău – George Simion rămâne indezirabil până în 2028
George Simion rămâne „indezirabil definitiv” în R. Moldova până în 2028. Completul Colegiului civil al Curţii de Apel Chişinău, format din judecătorii Victoria Sîrbu, Veronica Negru şi Angela Braga, a respins cererea liderului Alianţei pentru Unirea Românilor (AUR), partid înregistrat și la Chișinău, George Simion, împotriva Inspectoratului Național pentru Migrație. anunță stiripesurse.md.
Simion a cerut în instanță anularea deciziei din septembrie 2023 prin care i-a fost prelungit cu încă cinci ani statutul de persoană indezirabilă pe teritoriul Republicii Moldova.
Simion a cerut oprirea finanțării pentru Republica Moldova
În decembrie 2022, parlamentarul a scandalizat opinia publică după ce a cerut Guvernului de la Bucureşti să nu mai finanţeze guvernarea de la Chişinău.
În același an, Simion a încercat să intre în Republica Moldova, pentru a participa la o reuniune parlamentură. Oprit la vamă, deputatul a învinuit autoritățile moldovenești de „dublu limbaj”.
Avocatul care l-a reprezentat în instanță moldovenească pe deputatul român a menționat că Simion este și preşedinte al organizaţiei nonguvemamentale Acţiunea 2012, care pe parcursul ultimilor ani a desfăşurat mai multe activităţi în Republica Moldova.
Indezirabil din 2018
În octombrie 2018 a participat, la Chișinău, la mai multe evenimente, iar după finalizarea acestora urma să revină în România, însă în timp ce se deplasa cu automobilul spre punctul de trecere a frontierei Leuşeni-Albiţa, a fost stopat de către un echipaj de poliţie, care l-au informat că este declarată persoană indezirabilă pe un termen de 5 ani.
La 11 septembrie 2023, Inspectoratul General pentru Migrație și Azil a constatat, că în continuare există indici că Simion ar prezenta pericol pentru securitatea națională a Republicii Moldova și a emis decizia prin care i-a prelungit cu încă 5 ani statutul de persoană indezirabilă, de la 2 octombrie 2023 până la aceeași dată a anului 2028.
Avocatul a mai meționat în fața instanței că „nu au existat şi nu există probe şi circumstanţe care ar determina organele abilitate să emită astfel de decizie”.
Instanța a conchis că reclamantul nu și-a motivat suficient cererea, exprimându-și doar dezacordul, iar „pentru a fi dispusă suspendarea executării actului administrativ contestat, solicitantul urmează a dovedi temeinicia cerinței, precum şi faptul că această cerință ar avea drept scop prevenirea unui prejudiciu ireparabil ultimului, care depășește interesul public urmărit prin emiterea actului administrativ contestat”.