Sistemul atacă! (5)
Așa cum am menționat în articolele noastre anterioare, interceptarea, oprirea și provocarea procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU de către doi agenți de poliție de la o secție de poliție rurală, pentru a intra în dialog susceptibil de interpretări tendențioase cu aceștia, nu pare și în mod evident, pentru cei care nu suferă de nictalopie sau ,,orbul găinilor”, nu este o pură întâmplare.
Din analizarea derulării activităților acestora și a modului de reacție a unor așaziși jurnaliști despre care în spațiul public și în mediile specializate se afirmă în mod credibil că acționează la ordin, rezultă că în cazul opririi în traficul auto, fără a exista o justificare legală a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU de către cei doi agenți de poliție de la o secție de poliție rurală, întâmplarea nu pare să fi avut niciun rol, deoarece un fapt aparent banal și întâmplător, este în mod vizibil rezultatul unei activități de studiu, planificare, organizare și punere în scenă cu distribuirea în roluri principale a celor doi polițiști.
După cum se spune, piesele mari au nevoie de personaje mărețe iar din lipsă de opțiuni care să corespundă cerințelor, regizorii acestei ,,opere”, au fost în situația de a distribui în două din cele trei roluri principale, doi actori care nu se aflau și nu se află la nivelul de pregătire, talent și deprinderi practice pentru a face față cerințelor de interpretare într-o operă în care din punct de vedere al așteptărilor și al scopurilor, rolurile trebuiau să fie interpretate în mod ireproșabil.
Aceste cerințe, firești în opinia noastră, nu au putut fi îndeplinite de către cei doi polițiști care, puși să joace pe aceeași scenă cu un ,,actor” de calibru greu, s-a constatat că se află la un nivel nepotrivit de pregătire pentru ceea ce se aștepta de la ei, chiar dacă partenerul lor nu părea să se afle în cea mai bună noapte a sa, pentru a realiza că nu este o simplă repetiție ci că ,,se filmează”.
Motivele pentru care procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU aflat în postura de conducător auto, ,,nebăut și nemâncat”, după cum se spune în zona în care a fost oprit și de asemenea, fără să fi comis vreo acțiune care să constituie vreo încălcare a dispozițiilor legale, a reacționat la modul în care s-a văzut în înregistrarea audio/video, este acela că lui nu credea că i se întâmplă ceea ce i se întâmpla la acel moment și ceea ce li se întâmplă în mod current la numeroși conducători auto care sunt opriți în mod discreționar, cu încălcarea legii, de către polițiști.
În cazul în care ne referim s-a întâmplat ca cel oprit în condiții de încălcare a legii, să fie o persoană publică cu nivel de vizibilitate ridicat și care, așa cum rezultă din analizarea derulării acțiunilor, a dobândit calitatea de ,,țintă” a unora care îți permit să obțină autorizație oficială sau nu, pentru un astfel de ,,vânat”, care în mod logic constituie un trofeu pentru orice ,,vânător” din mediul său de profesional.
Ne-am referit la autorizație deoarece este greu de crezut că în cazul procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU ar putea fi vorba de un iresponsabil act de ,,braconaj” comis de către ,,vânători” de ,,calibru mic”, neasistați instituțional în mod aprobat.
Faptul că Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (A.N.S.P.D.C.P.) nu s-a sesizat încă pentru a cerceta împrejurările în care datele personale ale domnului Daniel-Constantin HORODNICEANU, cetățean care din punct de vedere legal are dreptul la protecția din partea instituțiilor statului a drepturilor și intereselor sale legitime, generează îndreptățite suspiciuni cu privire la ceea ce se află în spatele a ceea ce se vede în acest caz în care în mod artificial au fost dezlăntuite în mod partinic foarte multe patimi.
Ce sau cine anume a împiedicat și împiedică Autoritatea Naţională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal să cerceteze un act grav semnalat și recunoscut public de divulgare a datelor personale ale unui cetățean de către funcționari publici aflați în timpul programului de lucru și despre care se pretinde că se aflau în exercitarea atribuțiilor de serviciu?
Acest comportament este generator de suspiciuni și neîncredere nu doar în corectitudinea modului de îndeplinire a atribuțiilor de serviciu de către funcționarii din unele instituții și în eficiența activității acestora, ci și în faptul că reprezentanții altor instituții au capacitatea, voința și buna credință de a apăra drepturile și interesele legitime ale cetățenilor României care nu posedă un statut special care era de presupus că îi punea la adăpost pe deținătorii acestuia de acțiunile abuzive ale polițiștilor.
Atât timp cât cei care în calitate de polițiști își permit să oprească fără un motiv legal un cetățean, să înregistreze în mod neautorizat interacțiunea cu acesta și să îi divulge datele personale, rămânând ulterior liberi și în funcțiile publice în care sunt numiți și au acționat abuziv, rezultă că România este stat polițienesc în care polițiștii fac ce doresc iar cetățenii supuși abuzurilor acestora, nu sunt protejați de instituțiile care au astfel de atribuții.
În mod firesc se pune întrebarea ce șanse are un cetățean fără o poziție social și/sau profesională înaltă într-o confruntare cu polițiștii care abuzează de posibilitățile pe care le asigură funcțiile pe care le dețin și care sunt protejați și de instituția din care fac parte, dacă împotriva unui cetățean ce posedă un statut relevant în România și cunoștințe juridice de nivel superior, se acționează în acest mod, fără să fie luate măsuri legale adecvate gravității situației.
Faptul că astfel de lucruri se întâmplă în județul Iași, nu constituie o noutate, anterior fiind constatată de către procurori existența unei situații care demonstrează o data în plus faptul că polițiștii care acționează în domeniul rutier, au momente când procedează în mod similar cu membrii grupărilor de tip mafiot.
În sensul celor menționate precizăm că în episodul nr. 5 al serialului de dezvăluiri ,,Polițiști în acțiune”, este menționat că din transcrierea interceptării comunicărilor telefonice aflate la Dosarul 2682/99/2007, rezultă existența unei relații de tip toxic între o persoană despre care în mediul public au fost făcute numeroase referiri că avea preocupări infracționale și un statut de nivel superior în mediul interlop și polițiști de la poliția rutieră din Iași, după cum este prezentat în partea care urmează a prezentului articol.
,,Data 2 septembrie 2005, ora 12:26 – Discutie purtată între liderul interlop din Iași Tiberiu Francisc CRISTODORESCU (TFC) si Sorin CRIVĂȚ, consilier-sef la Oficiul Participatiunii Statului si Privatizarii in Industrie din cadrul Ministerul Economiei si Comertului la acea data (SC),
,,TFC: Da’ hai sa-ti spun eu cum a fost. I-a luat Ovidiu, si pe urma m-am dus la aia de la Circulatie si le-am spus: «cum l-ati prins?» Am dat premiu 1.000 de euro, si aveam patru care il cautau. Plus ca trebuia sa ajung la ei sa vad care l-a prins. Mi-a trimis mesaj: «L-am luat pe sovietic».”
Această transcriere demonstrează fără dubiu că polițiștii de la poliția rutieră nu doar că se aflau în relații greu de explicat și de justificat din punct de vedere al deontologiei polițienești cu cineva despre care era de notorietate că avea ca preocupare comiterea de infracțiuni grave, ci și faptul că relațiile dintre ei erau de natură de a accepta și pune în executare însărcinări de tipul contractelor de tip mafiot, pentru a se acționa împotriva unor persoane calificate ca ,,ținte” de către liderul interlop, în scopul obținerii de sume de bani.
Lucrul cel mai important este acela că din analizarea afirmațiilor liderului interlop rezultă că influența acestuia era exercitată cel puțin asupra unui număr de patru polițiști din cadrul structurii rutiere, ceea ce conduce la concluzia logică că subordonarea polițiștilor ieșeni față de interlopi nu era la nivel individual ci de grup.
În aceste condiții, având în vedere că obiceiurile vechi dispar greu, nu există dovezi pentru a se aprecia că oprirea nejustificată legal a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, nu era rezultatul acceptării și punerii în executare a unui contract similar celui la care am făcut anterior referire.
Faptul că cine a lansat respectivul contract este posibil să o fi făcut în vreo calitate oficială și nu în cea de membru al lumii interlope, nu poate fi decât prezumat, însă modul de pregătire al activităților de interceptare, oprire nejustificată legal, pregătire și realizare a înregistrării audio/video cu mijloace tehnice performante, dar neaflate în dotarea legală a polițiștilor și campania de denigrare publică declanșată aparent ,,la ordin”, constituie argumente temeinice în sprijinul realității acestei ipoteze.
Nu este de neglijat faptul că în ultimii ani polițiștii din județul Iași au fost semnalați ca având preocupări infracționale iar în cazul unora dintre aceștia, faptele pentru care erau semnalați au fost constatate de către organele de urmărire penală.
Un alt aspect demn de atenție este acela că în județul Iași fenomenul de contrabandă și cel de trafic cu produse accizabile din tutun, face parte din realitatea cotidiană iar faptul că acțiunile care au ca scop combaterea acestor fapte de prejudiciere a bugetului de stat și care subminează posibilitățile de asigurare a unui nivel de trai decent populației, au rezultate extrem de modeste, ridică justificate semne de întrebare cu privire la capacitatea și dorința polițiștilor ieșeni de combatere a acestor activități infracționale.
Este de subliniat faptul că pentru realizarea activităților infracționale în domeniul contrabandei și traficului cu produse accizabile din tutun, autorii acestora folosesc căile de comunicație rutieră, pe care acționează în exercitarea reală sau doar aparentă a atribuțiilor de serviciu, polițiștii cu atribuții în domeniul poliției rutiere, unii dintre aceștia fiind semnalați în comiterea de infracțiuni inclusiv în aceste domenii infracționale.
În cuprinsul unui material de sesizare adresat redacției publicației noastre este menționat că ,,în zona municipiului Iași, protecția transporturilor pe căile de comunicații rutiere era asigurată de polițiștii Liviu ANDREI, Robert ANDRICI, Nicolae Robert BARABAS, Ciprian Marian CIOBANU, Gheorghita CIOBANU, Bogdan Gabriel CIOCHINĂ, Felix Nelu CRENGĂNIȘ, Doru Ionuț CRIVOI, Gabriel DĂMOC, Paul EȚCU, Ionuț Lucian LANDEA, Cristinel Cătălin LOHAN, Dan Constantin PĂULEȚ, Adrian ȘTEFĂNUCĂ, de la Biroul Rutier Iași”, în cazul polițiștilor menționați constatându-se comiterea de infracțiuni de corupție în legătură cu atribuțiile de serviciu pe care le exercitau.
Această situație poate conduce la concluzia că prezența celor doi polițiști de la secția de poliție rurală în zona în care l-au interceptat și oprit pe procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU nu este obligatoriu în legătură exclusivă cu desfășurarea de activități de îndrumare, supraveghere și control a respectării normelor de circulație pe drumurile publice.
Fără a insinua ceva concret în legătură cu motivele reale ale prezenței celor doi polițiști de la secția de poliție rurală în zona în care au efectuat acțiunile de interceptare, oprire nejustificată legal, provocare și înregistrare audio/video neautorizată a interacțiunii lor cu procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU, este cert că nu există nici motive, nici dovezi care să excludă dincolo de orice dubiu faptul că motivele reale ale prezenței lor în locul și la ora respective, sunt altele decât cele susținute în mod oficial de către reprezentanții instituției din care fac parte.
În aceste condiții în care, ca orice cetățean care conduce un autovehicul pe drumurile publice, atunci când este oprit de către polițiști fără ca pentru această acțiune a lor să existe o justificare legală, procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU nu a putut decât să interpreteze acțiunea polițiștilor drept una similară celor la care am făcut referire în partea anterioară a prezentului articol și care sub nicio formă nu părea a fi una licită, sub aspectul necesității, utilității, justificării legale, realizării și scopului ei.
Împrejurarea că și-a manifestat surprinderea într-o formă nepotrivită raportată la experiența lui profesională, față de acțiunea abuzivă a polițiștilor pe care i-a tratat cu nejustificată permisivitate atunci când a constatat că acționau cu încălcarea dispozițiilor legale care le sunt aplicabile, poate fi considerată o expresie a surprinderii sale că nivelul tupeului acestora era exagerat, ca o dovadă de neevaluare corectă a situației de la locul respectiv sau de slăbiciune în raport cu abuzul la care era supus, dar nu mai mult.
Împrejurarea că ulterior opriririi sale polițiștii au acționat folosind în mod abuziv înregistrarea audio/video realizată în condiții de încălcare a legii și au creat o situație pe care persoane interesate încearcă să o folosească în scopul compromiterii lui, nu face decât să demonstreze că toți cetățenii trebuie să fie protejați împotriva acțiunilor abuzive ale polițiștilor.
Celor interesați despre motivul pentru care alocăm resurse documentării, analizării și prezentării opiniei publice a elementelor privind încercarea de compromitere a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU le comunicăm că o publicație care dorește să își informeze în mod corect cititorii, va prezenta abuzurile chiar și când ele vizează persoane din categorii profesionale puțin agreate de membrii societății.