După decizia autorităților din România de a închide Centrul Rus pentru Știință și Cultură din București, purtătoarea de cuvânt a Ministerului Afacerilor Externe a reacționat dur și a avertizat Bucureștiul că această acțiune nu va rămâne fără un răspuns clar din partea Moscovei. Care este motivul pentru care s-a decis închidere acestui centru rus de promovare culturală.
În cursul zilei de marți, Ministerul Afacerilor Externe l-a chemat pe ambasadorul regimului de la Kremlin la București, Valery Kuzmin, pentru a-I aduce la cunoștință suspendarea activității Centrului Rus pentru Cultură și Știință din România, începând cu luna august, scrie playtech.ro.
Motivul invocat de MAE este acela al folosirii instituției pentru a transmite mesaje propagandiste, care au rolul de a denatura realitatea în vederea obținerii anumitor scopuri de partea Rusiei.
„Secretarul de stat pentru afaceri strategice (n.r. – al părții române, fiind vorba de Iulian Fota) a transmis dezaprobarea fermă a părții române față de încercările constante ale părții ruse de atacuri hibride și dezinformare prin trunchiere și manipulare premeditată a realității, și a făcut apel la aceasta din urmă să renunțe la asemenea practici”, se arată în comunicatul MAE.
Mai mult, instituția a arătat că profilul cultural al acestui centru a fost convertit, devenind „instrument de propagandă, dezinformare și disculpare a crimelor de război ale Federației Ruse din Ucraina”. Pe lângă mesajele strâns legate de conflictul din Ucraina, MAE a argumentat decizia închiderii acestui centru și pentru situația tensionată a relației cu Ucraina, din cauza lucrărilor pe Canalul Bîstroe.
În cadrul unei conferințe de presă, Maria Zarahova, purtătoarea de cuvânt a MAE rus a criticat decizia autorităților române în raport cu închiderea Centrului rus, afirmând că este o acțiune „dezamăgitoare”, având în vedere că obiectivul acestui institute este acela de a consolida legăturile culturale și umanitare dintre cele două țări. Aceasta a oferit exemplul altor țări care își au centurl cultural la București, însă nu au avut parte de același „tratament” ofensator.
„Decizia autorităților române de a suspenda activitățile Centrului Rus pentru Știință și Cultură din București este, ca să spunem ușor, dezamăgitoare, deși pe fondul isteriei anti-ruse care a cuprins Uniunea Europeană, cu siguranță nu poate fi numită „surpriză”.Respingem categoric acuzația că acesta, Centrul Rus de Știință și Cultură, este un „instrument de propagandă”. Deși, bineînțeles, îmi pare rău, am uitat. Institutul Goethe sau British Council reprezintă o „putere soft”. Iar Rossotrudnichestvo sau Institutul Confucius reprezintă „propagandă”.
Ne-am prins. O gradație clară. O diviziune evidentă. Nu, nu funcționează și nu va funcționa în acest fel”, a afirmat Zaharova, într-o conferință de presă.
În comtinuare, purtătorul rus MAE a ținut un discurs în care a respins acuzațiile prin care România și-a explicat decizia de a închide centrul, respectiv, din cauza propagandei care ajunsese să se practice prin intermediul instituției.
„Am o întrebare pentru autoritățile române, ce este în neregulă cu asta? Propagandă în sensul de a înțelege cuvântul „promovare”? Când a fost vreodată rău? Propaganda este rea atunci când este o îmbinare a statelor și a presei independente. (…)Publicitatea ca element de propagandă este ceea ce „reprezintă” economia, relațiile publice și comunicarea strategică.
Toate acestea sunt elemente de promovare a informațiilor despre ceva despre care ar fi util și interesant ca publicul să știe sau uneori pur și simplu profitabil. Trebuie să trasăm limite clare. Suntem obișnuiți ca tot ceea ce are legătură cu noi, cu Rusia (și acum și cu China), să fie răstălmăcit pentru a-i da o conotație negativă. Tot ceea ce au ei este în regulă”, a completat reprezentanta MAE rus.
După o lungă pledoarie în care este analizat fiecare motiv pentru care s-a decis sancțonarea Rusiei de către România, Maria Zarahova avertizează Bucureștiul că această acțiune îndreptată împotriva legăturii dintre cele două țări nu va rămâne nepedepsită.
„Demersul Bucureștiului nu va rămâne fără răspuns. Sunt sigur că ei înțeleg asta în mod clar. Cu atât mai ciudată este dorința autorităților române de a elimina unul dintre puținele canale de comunicare rămase”.