Cugetătorul politic Mihai Tudose
În cel mai pur stil din portul Brăila, Mihai Tudose, cel șifonat de atîta gîndire politică și de atîtea discursuri în diferite limbi străine la Bruxelles și la Strasbourg, a ieșit în față la alegerile PSD de la el de acasă. Și, printre multe alte dume care arată pînă la neuron care este nivelul său de gîndire, a zis:
„Chestia asta, că aducem pe unul de afară, că o să ne înveţe el de unde iese soarele, eu nu cred. Nu vom câştiga. Ideea, domnule preşedintele, domnule secretar general, de a spune că oamenii buni să conducă ţara sunt în afara PSD-ului eu nu prea o înghit. Oamenii buni, care sunt în stare să conducă ţara bine, sunt deja în PSD, că dacă erau buni, veneau deja”.
Mihai Tudose nu înghite și nu bea ideea cu un candidat adus din afara partidului. Partidul are oameni care să conducă țara bine, dar nu vrea să-i dea pe față. Adică să-i anunțe cu nume și prenume. Probabil că se tem că în cazul în care le pronunță numele își mănîncă cîteva procente din sondaje. Așa că mai bine se cîcîie și pipăie părerile electoratului cu tot soiul de găselnițe. Parcă presimt că Ciolacu, Tudose, Firea, Stănescu și Videanu nu pot aduna mai mult două mii de voturi peste jumătate din numărul pensionarilor.
După ce a izbutit să ridiculizeze poziția de premier, Mihai Tudose nu poate gîndi decît în poante și în bancuri. El nu poate „înghiți ideea” cu intelectualul pentru că, în ipoteza în care acesta ar cîștiga, Mihai Tudose n-ar mai prinde cine știe ce dregătorie. Or, dacă președintele României ar ieși din PSD, adică dintre „oamenii buni, care sunt în stare să conducă ţara bine (care) sunt deja în PSD”, atunci numai gînditorul de Buzău ar fi cel care să se mute la Cotroceni. Într-o asemenea ipoteză nefericită, cine s-ar putea bate pentru postul de premier? Nu cumva șifonatul Mihai Tudose, cel care nu „înghite idei”, dar excelează în bancuri, poante și cîrteli (fără a fi în stare să scoată de sub pălărie nici o frază mai complicată și nici o idee), nu el ar fi favoritul pentru postul de premier? Nu pe el îl cheamă și acum Marcel Ciolacu în guvernul pe care îl visează și căruia Tudose îi răspunde cu o feciorelnică sfială politică de barbugiu?
Viitorul țării noastre cu „un tip care a lipit afişe de mic şi a parcurs toate treptele, şi întâi a făcut de toate în partid şi apoi a avut girofar, cu ghilimele” (panseu distilat tot în scăfîrlia lui Tudose) nu depășește nivelul bancurilor proaste și al gîndirii lipitorului de afișe. Cu Marcel Ciolacu și Mihai Tudose la cîrmă am putea încerca, eventual, o mică republică a pescarilor!
Nu este treaba mea să fac calcule și scenarii pentru viitorul PSD. Îl privește și are destui băgători de seamă prin preajmă care să-i sugereze o cale.
Pot însă să-mi întorc privirile spre figurile și personalitățile lansate de PSD în dominația lui Marcel Ciolacu. Și asupra personalităților, și asupra ideilor, și a proiectelor. Iar dacă pun separat zbaterile pentru protecția socială, care fac parte din fibra și originile acestui partid, nu mai rămîne nimic de care să ne legăm o brumă de speranță.