Știu, la prima vedere poate părea că este vorba de un joc politic mârșav făcut de alții în defavoarea noastră și a statului roman. Nu, să ne fie clar! Nimeni nu poate face vreun joc împotriva noastră fără … acceptul nostru, tacit sau in mod direct. Din punctul meu de vedere, subiectul Canalului Bâstroe reprezintă încă o dovadă că politicienii români nu au mamă, nu au tată, nu au valori și principii … pentru ei, totul are un preț, un cost și, mai ales, interes electoral!
Unii spun că ideea unui canal navigabil între Brațul Chilia și Marea Neagră a fost o inițiativă a fostei URSS în competiție, la acea perioadă, cu ambiția lui Ceaușescu de a scurta drumul navelor care circulau pe Dunăre spre Marea Neagră, prin Canalul Dunăre – Marea Neagră. Ceaușescu a fost mai rapid și mai isteț decât sovieticii, finalizând mai repede acest important și grandios obiectiv (1984) și, printr-o mișcare demnă de un stat mic dar „jucător” regional, solicitând oficial înscrierea în patrimoniul internațional UNESCO a Rezervației Delta Dunării … blocând astfel, punerea în operă, de către ruși, a construcției Canalului Bâstroe.
Dezastrul a început in 2004, un an fatidic pentru Romania fie și dacă luam în considerare numai începerea lucrărilor la Canalul Bâstroe și privatizarea PETROM dar și alte „DOSARE” grele despre care se va discuta în mod public doar atunci când vor decide „interesele” electorale.
Trebuie să clarificăm un aspect important: România a știut și a acceptat lucrările părții ucrainene pentru asigurarea circulației navelor pe Canalul Bâstroe (lucrări de adâncire a șenalului navigabil, de semnalizare etc.)!
În vara anului 2022, României i s-a cerut de către Ucraina acordul pentru aceste lucrări (conform obligației prevăzută în convențiile internaționale!), solicitare intermediată de Comisia Europeană. Interlocutorul acestui dialog a fost, cu siguranță, președintele României, care a jucat rolul principal în convingerea autorităților romane pentru acest acord.
Fără a încerca să-i găsesc circumstanțe pentru acest gest, trebuie să luăm în calcul şi încercarea lui Iohannis de a „juca” pentru România în vederea acceptării noastre în spațiul Schengen. Totul în schimbul acceptului părții române pentru folosirea de către Ucraina, pe durata conflictului militar, a Canalului Bâstroe, ca posibil „canal navigabil”, cu acces direct la Marea Neagră!
Doar că Iohannis a omis două aspecte importante în „dosarul” Schengen: stângacia și nepriceperea negociatorilor români (PNL – Ciuca, Aurescu şi Bode) dar mai ales …”expertiza” malefică a partenerilor de guvernare (PSD – Grindeanu şi „anexa”, UDMR – Tanczos Barna). De ce? Pentru că „atuul” adus de Iohannis in negocierile pentru Schengen a fost risipit de liberali si folosit politic de social democrați.
Toți cei menționați şi-au dat acordul pentru începerea lucrărilor pe Canalul Bâstroe! Mai mult, TOTI cei menționați, prin instituțiile coordonate, au știut zilnic care este stadiul lucrărilor pe Canalul Bâstroe și, implicit, care sunt efectele dezastruoase asupra ecosistemului din Delta Dunării!
Iohannis trebuia să știe și să înțeleagă cel mai bine faptul că, pentru politicienii români, NU există interes național ci doar electoral, indiferent de importanta subiectului! Prima greșeală a președintelui a fost făcută după respingerea cererii României de aderare la Spațiul Schengen, din 8 Noiembrie 2022.
La reuniunea Consiliului European din Decembrie 2022 trebuia să tranșeze în favoarea României, așa cum i-am sugerat în mod public, putând să opteze pentru una dintre cele două variante: fie informa membrii Consiliului despre faptul că Romania va uza, la nivel european, de dreptul sau de „veto” până când țara noastră va fi acceptată în Schengen, fie cerea autorităților române să denunțe unilateral actul prin care s-a acceptat de către partea romană a lucrărilor la Canalul Bâstroe. Ce de-a doua variantă, încă valabilă, îl poate readuce pe Iohannis în poziția de „președinte jucător”, cel puțin la nivelul politicii românești, preluând astfel inițiativa într-un subiect extrem de discutat în zona publică și, mai ales, foarte sensibil în zona politică.
Cert este că, rămânând pe stilul politic „dâmbovițean”, președintele Iohannis poate „uza” de cea de-a doua variantă pentru a ieși din colțul în care „partenerii politici” de conjunctură cred că l-au țintuit. Astfel, în perioada scurtă rămasă până la „rotativa” guvernamentală, Iohannis poate cere PSD-ului, ca o reparație morală față de poporul roman, prin viitorul premier desemnat, să remedieze de urgență două subiecte, „desăvârșite” în 2004, sub guvernarea social-democrată. Cele două subiecte, care afectează în mod clar interesele României şi ale poporului român, sunt Canalul Bâstroe şi privatizarea PETROM.
Si iată cum, noțiunea de „președinte jucător” va fi cu adevărat pusă în opera: „Începută de Băsescu și desăvârșita de … Iohannis”!