Majoritatea dosarelor DNA blocate în camera preliminară: întârzieri masive și explicațiile magistraților
Aproape 90% dintre dosarele Direcției Naționale Anticorupție aflate în camera preliminară sunt întârziate, deși legea prevede un termen de cel mult 60 de zile pentru această procedură. Conform datelor oficiale, din 103 cauze, 92 depășiseră termenul legal, ceea ce arată un blocaj la nivel sistemic.
Camera preliminară a fost introdusă în 2014, odată cu noul Cod de procedură penală, având ca scop verificarea rapidă a legalității actului de sesizare și a probelor adunate în anchetă. În realitate, etapa care trebuia să accelereze procesul penal s-a transformat într-un obstacol, iar în multe cazuri judecata propriu-zisă începe după ani de așteptare.
Un exemplu extrem relevă un dosar care a stat aproape zece ani în camera preliminară, fiind retrimis de mai multe ori la parchet pentru corecturi și revenind apoi în fața instanței. Situația nu este singulară: avocații și judecătorii recunosc că această practică de „ping-pong” a devenit obișnuită în dosarele cu miză ridicată.
Judecătoarea Sorina Marinaș, de la Curtea de Apel Craiova, subliniază că una dintre cauzele întârzierilor este lipsa de claritate a legii. Camera preliminară trebuie să verifice competența instanței, legalitatea probelor și a rechizitoriului, însă reglementările sunt interpretabile. Astfel, părțile exploatează orice detaliu pentru a contesta procedura, ceea ce prelungește artificial durata dosarelor.
Avocatul Iancu Toader arată că, în cazurile complexe, apărarea invocă frecvent nulități absolute sau relative, ceea ce obligă instanța să analizeze fiecare aspect în detaliu. La rândul său, avocatul Daniel Manolache spune că lipsa unei practici unitare între instanțe contribuie la haos: unele complete admit excepții, altele le resping, generând reluarea procedurilor.
Consecințele sunt majore: pe de o parte, DNA se confruntă cu o frână serioasă în finalizarea anchetelor, iar pe de altă parte, opinia publică percepe aceste întârzieri ca pe un semn de ineficiență a sistemului judiciar. În plus, inculpații pot specula aceste blocaje pentru a obține prescripția faptelor.
Specialiștii cer intervenția legislativului pentru a clarifica atribuțiile camerei preliminare și pentru a fixa limite mai stricte în privința duratei procedurii. O astfel de reformă ar reduce abuzul de excepții și ar asigura celeritatea proceselor, mai ales în cauzele de corupție unde miza este ridicată.
About the Author
