Începând cu anul 2010, frații Constantin RĂDUCAN zis Costel Caran, Aurel RĂDUCAN și Emil RĂDUCAN, liderii grupului infracțional organizat din București, cunoscut în mediul public sub denumirea de ”Clanul Caran”, fiind tentați de sumele mari care pot fi obținute din activități de skimming/clonare de carduri, au atras în gruparea lor infracțională specialiști și persoane cu deprinderi temeinice și practică în domeniul criminalității informatice ce acționau în Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord, Țările de Jos, Republica Franceză, Republica Federală Germania. Ulterior și-au schimbat zona de acțiune, deplasându-se, cea mai mare parte a membrilor grupării spre Statele Unite Mexicane și spre Statele Unite ale Americii practicând pe scară largă clonarea de carduri bancare, adaptând și modernizând în permanență modul de operare, cooptând chiar și specialiști IT din Republica Federală Germania pentru a crea softuri specifice, care erau montate pe bancomatele vizate în urma prestării unor presupuse servicii de mentenanță către instituțiile bancare deținătoare .
”Clanul Caran” este apreciat a fi cea mai puternică grupare infracțională din România la acest moment, având 49 de membri identificați cu certitudine ca fiind implicați în activități infracționale și sunt cunoscuți și semnalați public că realizează venituri fabuloase din comiterea unei game mari de infracțiuni, la care se adaugă un număr variabil de asociați temporari ori cu implicare episodică în activitățile infracționale ale membrilor grupării și cu privire la care nu au fost administrate de către organele de urmărire penală probe din care să rezulte în plan judiciar vinovăția lor.
Între infracțiunile despre care se cunoaște că sunt comise de membrii grupului infracțional organizat sunt cele de camătă, conducerea unor vehicule fără a avea permis de conducere, cumpărare de influență, dare de mită, falsuri în declarații, folosirea prostituției infantile, folosirea serviciilor unor persoane exploatate, infracțiuni informatice de tip skimming, infracțiuni cu violență, inclusiv vătămări corporale și tentative de omor, înșelăciuni, organizarea ilegală a jocurilor de noroc, port și folosire fără drept de obiecte periculoase, proxenetism, rele tratamente aplicate minorilor, spălare de bani, șantaj, trafic de influență, trafic de minori, tulburarea ordinii și liniștii publice, uz de fals.
Pentru protejarea derulării acestor activități, intimidare, descurajare și impunere în mediul infracțional, liderii grupării au recrutat persoane cu fizic impunător, practicanți de sporturi de contact, cu trecut violent și nivel înalt de notorietate în domeniu, cu antecedente penale și reputație în materie de infracționalitate violentă și au coordonat comiterea de infracțiuni contra persoanei și contra patrimoniului „în scopul impunerii în mediul infracțional al «renumelui» grupării infracționale (în detrimentul altor grupări infracționale), extinderii zonelor de influență atât pe raza municipiului București cât și la nivelul întregii țări, precum și pentru extinderea activității infracționale în străinătate, prin sprijinirea unor grupări specializate în infracțiuni informatice”, conform DIICOT.
Membrii grupului infracțional are relații de colaborare la nivel national cu interlopul constănțean Beinur NUREDIN cunoscut ca „Spaima Litoralului” și cu membrii grupării CORDUNEANU din Municipiul Iași iar pe plan extern are relații de colaborare cu Florian TUDOR zis ,,Rechinul” (El Tiburón), lider al celei mai cunoscute grupări infracționale compuse din cetățeni români care acționează în Statele Unite Mexicane în zonele Cancún, Isla de Cozumel, Playa del Carmen, Puerto Vallarta, Tijuana, Tuluum, și în Statele Unite ale Americii, ale căror acțiuni infracționale desfășurate în sfera criminalității informatice ce constau în special în clonarea de carduri, vizează în proporție covârșitoare cetățenii americani.
Una dintre activitățile infracționale cele mai productive ale membrilor grupului infracțional organizat este cea de transportare a sumelor de bani ce constituie produs al infracțiunilor comise în principal pe teritoriile Statele Unite Mexicane și Statelor Unite ale Americii, din Regatul Belgiei și Olanda în România și în Emiratele Arabe Unite unde sunt introduși în circuitul civil cu aparențe legale.
Persoanele cu deprinderi in sfera clonării de carduri bancare cooptate de liderii ”Clanul Caran” erau specialiști ce faceau parte din renumita grupare de profil condusa de cunoscutul Florian TUDOR zis ,,Rechinul”, care în același timp avea nevoie de protecție fizică pentru membrii grupării sale, protecție pe care avea să le-o asigure frații Aurel, Constantin și Emil RĂDUCAN prin asociații acestora, asocierea dintre cele două grupări fiind win-win, asigurând necesitățile ambelor grupări, atât prin expertiză în domeniu, cât și prin protecție fizică asigurată de persoane cu trecut violent și disponibilitate cunoscută de a acționa cu violență inclusiv din categoria celei extreme.
Inițial, procesul aducerii în România de către membrii grupării ”Clanul Caran” a sumelor de bani rezultate din clonarea cardurilor în Statele Unite ale Americii și Statele Unite Mexicane era destul de laborios și greoi, banii fiind aduși în țară de cele mai multe ori cash prin interpuși, sau prin transferuri bancare ce aveau alt obiect decât cel menționat scriptic la rubricile dedicate, după care erau introduși în circuitul civil prin pretinși dezvoltatori imobiliari ce aparent rulau diverse proiecte imobiliare în orașe precum București, Iași, Constanța și Emiratele Arabe Unite, unde activitatea era intermediată de Beinur NUREDIN, cunoscut și sub titulatura de ”Spaima Litoralului” și cu complicitatea membrilor grupului infracțional organizat cunoscut sub denumirea de ,,Clanul Corduneanu”.
În perioada mai recentă, odată cu dezvoltarea tranzacțiilor cu criptomonede , circuitul aducerii sumelor de bani rezultate din aceleași activități infracționale a devenit mult mai facil, interpușii fraților Aurel, Constantin și Emil RĂDUCAN care retrăgeau de la bancomate din diverse țări ale lumii sumele de bani de pe cardurile clonate în Statele Unite ale Americii și Statele Unite Mexicane, trimițându-le acestora și persoanelor desemnate de ei sumele respective direct în portofelele electronice controlate fie de către ei, fie de către interpuși ai lor pe teritoriul României.
Întreaga activitate infracțională amintită s-a realizat cu complicitatea și sub atenta îndrumare a unei persoane cu vaste cunoștințe juridice și cu conexini solide la cel mai înalt nivel al sistemului judiciar, renumitul (fost) avocat Lucian PAPACOSTEA, fost apărător al unor membri ai celor mai temute grupări criminale care au activat pe teritoriul României, candidat în trecut chiar și la conducerea Baroului București, dar care a fost exclus din avocatură în anul 2015 cand a fost condamnat de Curtea de Apel București la 2 ani și 6 luni cu executare după ce nu a mai reușit să facă diferența între statutul de apărător și cel de autor, prejudiciind cu suma de 400 000 euro însăși persoana a cărei apărare era investit să o asigure prin statutul profesiei sale, prejudiciul fiind achitat integral victimei din banii rezultați din clonarea de carduri bancare pe teritoriul Statele Unite ale Americii și Statele Unite Mexicane. Acesta asigură efectuarea demersurilor de spălare a banilor rezultați din comiterea de infracțiuni prin introducerea lor în circuitul civil fapt pentru care este semnalat și de notorietate că a efectuat și continuă să efectueze în mod frecvent deplasări în Emiratele Arabe Unite, în special în Dubai pentru realizarea formalităților de investire a banilor rezultați din activități ilicite.
Lucian PAPACOSTEA a asigurat realizarea pentru cei trei lideri ai grupării ”Clanul Caran” de relații cu persoane publice cu statut relevant, pentru a facilita accesul lor la mediile sociale și economice de interes pentru ei și conexiuni în zona de decizie administrativă și politică și a acționat pentru identificarea de soluții tehnice și obținerea de soluții favorabile pentru problemele judiciare ale membrilor grupării, sens în mare a accesat contacte din mediul polițienesc și judiciar.
Una dintre persoanele indicate public ca fiind accesate de liderii grupării ”Clanul Caran” este Ioan VARGA zis Nelu, proprietarul oficial clubului de fotbal CFR Cluj.
În intervalul septembrie 2020 – octombrie 2021 Constantin RĂDUCAN a acumulat în contul aferent portofelului electronic aproximativ 7.000.000 USD în depozite și aproximativ 8.000.000 USD în retrageri, bani introduși în circuitul civil, fiind luate măsuri de confiscare a 8 milioane de dolari, toți banii provenind din activitatea cu carduri clonate din Statele Unite ale Americii a grupării infracționale conduse de Florian TUDOR zis ,,Rechinul”.
Persoane familiarizate cu problematica infracțională specifică apreciază despre constatările efectuate în cadrul procedurilor de investigare penală că rezultatul acestora este mai mult decât modest în raport cu anvergura reală a activității infracționale desfășurate de membrii grupului infracțional organizat condus de de Florian TUDOR zis ,,Rechinul”, care cooperează intens de o perioadă lungă de timp cu cei ai grupării infracționale ,,Clanul Caran”.
Despre amploarea realizărilor infracționale ale membrilor grupării conduse de Florian TUDOR zis ,,Rechinul”, s-a apreciat de către persoane apropiate de problematica respectivă că ar fi de peste 200 de milioane de dolari, însă potrivit aprecierii unor experți nivelul prejudiciilor create este de 700 de milioane de dolari iar o mare parte sunt introduși în circuitul civil în jurisdicții fiscale permisive și prin intermediul membrilor grupării ,,Clanul Caran”.
Activități de protejare a membrilor grupului infracțional organizat de către polițiști români sunt cunoscute, în condițiile în care gruparea a desfășurat activități infracționale pe teritoriul Bucureștilor în ultimii 24 de ani când s-a dezvoltat în mod constant și și-a extins zonele de activitate, a polarizat aderenți, a realizat mari acumulări de valori și de bani, a obținut sprijin în zonele agențiilor de aplicare a legii și justiției și și-a creat renume de grupare influentă și cu inserție în societatea românească.
Despre implicarea polițiștilor în protejarea membrilor grupării s-a referit și ministrul afacerilor interne Cătălin-Marian PREDOIU în comentariul despre identificarea a doi polițiști care au acționat pentru exonerarea de răspundere penală a unora din membrii grupării într-un caz de comitere de infracțiuni la regimul circulației rutiere, însă în mod voit este făcută abstracție de favorizarea despre care se comentează că este asigurată de polițiștii din Direcția Generală de Poliție a Municipiului București.
Activitățile de cooperare infracțională internațională ale grupării ,,Clanul Caran” au ajuns pe un palier superior odată cu stabilirea de contacte cu reprezentanți ai Hells Angels Motorcycle Club, grupare infracțională cu implicare internațională în comiterea unei largi game de infracțiuni, inclusiv în mediul public fiind făcute referiri despre o întâlnire ce a avut loc în Dubai între Necati ARABACI zis ,,Neco” lider notoriu de nivel ridicat al grupării de motocicliști și implicat în numeroase infracțiuni grave și infractorii din București.
Pentru a putea participa la o întâlnire ce avea ca obiectiv stabilirea parametrilor cooperării infracționale între membrii celor două grupări infracționale și era stabilită a avea loc în prima decadă a lunii august a anului 2024 pe teritoriul Republicii Elene între un reprezentant de nivel înalt al Hells Angels Motorcycle Club și un reprezentant al grupului infracțional organizat ,,Clanul Caran”, au fost efectuate activități care au expus major public și mediatic gruparea de infractori români.
Deoarece față de Emil RĂDUCAN care trebuia să reprezinte la întâlnire grupul infracțional organizat ,,Clanul Caran” fusese dispusă măsura controlului judiciar și nu avea voie să efectueze deplasări în afara României, au fost efectuate demersuri cu aparență legală care să aibă ca rezultat modificarea condițiilor controlului judiciar și permiterea efectuării unei deplasări în Republica Elenă în perioada 4-11 august 2024.
În mod total neobișnuit Tribunalul București a aprobat cererea care i-a fost adresată, motivele privind dorința inculpatului Emil RĂDUCAN de a se deplasa în străinătate pentru că „celebrează în familie două evenimente importante, respectiv ziua sa de naştere, din 7 august, şi că fiica sa a absolvit studiile universitare ale Facultății de Drept din cadrul Universității Titu Maiorescu Bucureşti” fiind appreciate de instanță apreciind că „motivele invocate de inculpat – dorința de a petrece vacanța împreună cu familia – constituie argumente pertinente”, iar „documentele depuse la dosar fac dovada existenței unei rezervări pentru perioada solicitată de inculpat, cât și a faptului că serviciile de transport au fost deja achitate”.
Prin decizia Curții de Apel București cererea inculpatului Emil RĂDUCAN a fost respinsă iar întâlnirea între reprezentanții celor două grupări infracționale nu a mai avut loc.
Din comentariile care au avut loc despre acest demers a rezultat că realizarea întâlnirii avea o importanță deosebit de mare pentru dezvoltarea activităților infracționale ale grupului infracțional organizat ,,Clanul Caran” iar pentru a face posibilă miza ocultă a permiterii deplasării în afara României a inculpatului Emil RĂDUCAN ar fi fost de un milion de euro, fiind formulate afirmații că de aceste demersuri s-ar fi ocupat fostul avocat Lucian PAPACOSTEA.
Reacțiile autorităților române în raport cu cei despre care este făcută referire, generează suspiciuni de obiectivitate, corectitudine și eficiență ca urmare a neaplicării prevederilor despre confiscarea extinsă și nici de investigare a provenienței bunurilor și valorilor deținute de ei și asociații lor și nici cheltuielile pe care le efectuează în mod ostentativ.
