Donald Trump a asigurat marți că nu exclude folosirea forței pentru a prelua controlul asupra Groenlandei și Canalului Panama, „vitale” intereselor economice ale Statelor Unite. O amenințare care trebuie luată în serios, potrivit presei americane, scrie L’Express.
Cu aproximativ zece zile înainte de învestirea lui Donald Trump, viitorul președinte al Statelor Unite, presa americană ia în serios declarațiile acestuia privind utilizarea forței pentru a prelua controlul asupra Canalului Panama și Groenlandei și a unei politici economice agresive față de Canada până ce vecinul său nu ar avea de ales decât să accepte anexarea, informează Rador Radio România.
„De data aceasta, nu este o glumă”, scrie „The New York Times”.
„Canada și Statele Unite ar fi într-adevăr ceva. Să scapi de această linie trasată artificial și să te uiți la cum arată, de asemenea, ar fi mult mai bine pentru securitatea națională”, a asigurat Donald Trump în timpul unei conferințe de presă în care a prezentat viitorul politicii externe americane, marți, 7 ianuarie. Comentarii care se adaugă propunerii sale, în cadrul unei întâlniri de la sfârșitul lunii decembrie, de a recunoaște cartelurile mexicane drept „organizații teroriste”, măsură care ar face posibilă intervenția militară, după cum a denunțat cotidianul local „Milenio”.
Acest discurs războinic a provocat o reacție chiar și în cercurile conservatoare, care se tem că această politică agresivă va destabiliza jocul de alianțe al Statelor Unite. „Dacă Donald Trump face chiar și o parte din ceea ce a descris, acest lucru ar putea duce la schimbări profunde în rolul global al Americii, încurajând adversarii și forțând aliații care nu mai sunt asigurați de sprijinul Washingtonului să caute noi aranjamente economice și de securitate”, deplânge cotidianul „Wall Street Journal”.
„Este foarte autocratic și de aceea ceea ce spune Trump și felul în care acționează este atât de îngrijorător”, denunță Chuck Hagel, fost senator republican și secretar al Apărării sub administrația Obama. Fără a merge până acolo încât să susțină teza unei intervenții militare, „New York Times” consideră că dorințele expansioniste ale lui Donald Trump sunt foarte reale și se teme de „instinctul unui dezvoltator imobiliar care deține dintr-o dată cea mai importantă putere militară în lume pentru a-și susține strategia de negociere”.
Miza obținerii Groenlandei
Din 2019, omul de afaceri vorbește despre o achiziție de către Statele Unite a Groenlandei – o țară de pe continentul nord-american aparținând Danemarcei – deși liderii acesteia au refuzat în nenumărate rânduri. Cea mai mare insulă din lume sucită într-adevăr interes datorită poziției sale strategice, deoarece topirea gheții din Arctica deschide noi oportunități navale, precum și pentru petrolul și metalele sale rare, care trezesc lăcomia Chinei și Rusiei. Statele Unite, care au o bază militară în sudul Groenlandei, ar dori să contracareze influența crescândă a acestora în Arctica.
Pentru analişti, modalitatea cea mai probabilă pentru Unchiul Sam de a ajunge la o asemenea apropiere ar fi o extindere a prezenței sale prin investiții economice și o amprentă militară mai mare. Printre ipoteze, „Wall Street Journal” menționează „un posibil acord de liberă asociere” cu insula „care ar face posibilă negocierea legăturilor economice și militare extinse, fără ca Danemarca să renunțe la suveranitatea sa”.
Miza obținerii canalului Panama
Visele lui Donald Trump nu se opresc aici: miliardarul vrea să recâștige controlul total asupra Canalului Panama, care leagă Oceanul Pacific de Atlantic și prin care trec 200 de milioane de tone de mărfuri în fiecare an. Oferită ţării din America Centrală în 1999, calea navigabilă este în prezent administrată de Autoritatea Canalului Panama, un organism public, dar câteva dintre porturile sale maritime au fost administrate de atunci de o companie cu sediul în Hong Kong.
Președintele american, a cărui țară este primul utilizator al căii navigabile, mai crede că tarifele vamale care i se aplică sunt „o înșelătorie totală”. Consilierii lui Donald Trump iau în considerare soluții pentru a recupera „cadoul” făcut statului Panama, cum ar fi includerea țării în acordurile comerciale existente și mai multe investiții în țară, în schimbul unei reluări complete a controlului canalului.
Idei noi și vechi
În cele din urmă, Donald Trump ar visa să vadă un al 51-lea stat american și s-ar gândi la Canada. Miliardarul, care de câteva săptămâni și-a acuzat vecinul că nu joacă jocul finanțării NATO sau că nu și-a asigurat suficient granițele, a amenințat cu noi sancțiuni vamale. El speră, de asemenea, că acestea îi vor determina pe cei 40 de milioane de locuitori ai Canadei să ia în considerare ideea de a se alătura Statelor Unite. Dar pentru premierul său demisionar, Justin Trudeau, „nu există nicio umbră de șansă ca ţara sa, Canada, să facă parte din Statele Unite”, a răspuns el pe reţeaua de socializare X.
Un set de proiecte care demonstrează, pentru „New York Times”, că, departe de a fi pur izolaționistă, politica externă a lui Donald Trump este în concordanță cu cea a șefilor de stat expansionişti. Ideea extinderii teritoriului prin cumpărarea de pământ nu este nouă: Statele Unite au făcut-o deja în 1803, prin achiziționarea Louisianei de la Franța pentru 15 milioane de dolari, sau din nou în 1867, prin cumpărarea Alaskăi de la Imperiul Rus pentru 7,2 milioane de dolari.
De altfel, şi alți președinți au propus deja achiziționarea Groenlandei, precum Harry Truman, care în timpul Războiului Rece a oferit 100 de milioane de dolari pentru recuperarea acestui teritoriu. Într-un exercițiu pur ipotetic, „Washington Post” estima în 2019 că achiziția Groenlandei ar putea costa astăzi până la 1,7 trilioane de dolari, ținând cont de industriile și resursele naturale ale insulei.
Totuşi, ziarul relativizează „fanfaronadele” lui Donald Trump, care urmărește mai presus de toate „să obțină un efect de pârghie înaintea negocierilor” cu aceste diverse state. „Cei care își fac griji cu privire la posibilitatea ca Trump să facă cu adevărat ceea ce spune” ar trebui să îşi amintească – spune cotidianul conservator – „de propunerea lui în timpul primei sale campanii pentru Casa Albă, de a face Mexicul să plătească pentru zidul pe care dorea să-l construiască de-a lungul graniţei”. Proiectul s-a dovedit a fi un eșec.
