Anularea rezultatelor confirmate anterior ale primului tur al alegerilor prezidențiale din România reărezintă o „lovitură de stat de facto”, ceea ce înseamnă că doar candidații pro-liberali și anti-ruși „ar trebui să ajungă la putere în țările Uniunii Europene”, consideră șeful Comisiei pentru politica informațională a Consiliului Federației Ruse, Alexei Pușkov.
„În România, există o lovitură de stat de facto: Curtea Constituțională, care confirmase anterior rezultatele primului tur al alegerilor prezidențiale, a anulat acum aceste rezultate! Și asta s-a întâmplat cu două zile înainte de turul al doilea. Motivul este victoria în primul tur a candidatului independent Călin Georgescu, care, potrivit elitei de guvernământ românești și liberalilor europeni, nu ar trebui să i se permită în niciun caz să vină la putere”, a scris oficialul rus, pe canalul său de Telegram, conform presei ruse.
În opinia lui Pușkov, după anularea alegerilor, toate țările UE sunt acum amenințate cu o „dictatură liberală”. Așadar, a continuat el, „Europa crede că doar candidații liberali, pro-Bruxelles, care urăsc creștinismul, dușmanii Rusiei, ar trebui să ajungă la putere. Restul o să fie sacrificați fără milă. Acesta este sensul deciziei instanței române”, a concluzionat senatorul.
Alte reacții din Rusia
Preşedintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat a Rusiei, Leonid Sluţki, a comparat vineri anularea alegerilor prezidențiale din România cu „modelul scenariului ucrainean din 2004”, relatează TASS, conform News.ro.
Leonid Sluţki este liderul Partidului Liberal Democratic din Rusia (LDPR), considerat ultranaţionalist, care a fost condus de Vladimir Jirinovski până la moartea acestuia în 2022 şi care este aliniat Kremlinului.
„În mod evident, Occidentul şi apropiaţii săi de la Bucureşti nu s-au putut împăca cu alegerea poporului român în primul tur al alegerilor prezidenţiale şi au pornit scenariul ucrainean din 2004”, a scris politicianul pe canalul său de Telegram, făcând aluzie la protestele de stradă cunoscute sub numele de „revoluţia portocalie” care l-au adus la putere la Kiev pe liderul prooccidetal Viktor Iuşcenko.
Conform lui Leonid Sluţki, Călin Georgescu cu greu poate fi numit un candidat pro-rus, pentru că el apără interesele naţionale, în opoziţie cu agenda agresivă a Washingtonului şi Bruxelles-ului.
„Georgescu însuşi a respins în mod repetat legăturile cu Rusia, asigurând că îi pasă doar de problemele României şi de ‘pacea mondială’. Nu există niciun motiv să nu credem acest lucru. Cu siguranţă, Rusia nu a intervenit în alegerile din România, la fel cum nu a intervenit nici în alegerile din Republica Moldova, la fel cum nu a intervenit nici în alegerile din Georgia şi America. Noi respectăm şi apărăm principiile non-interferenţei în afacerile statelor suverane”, susţine Sluţki.
„Chiar şi adversarul lui Georgescu, candidatul pro-occidental Lasconi, a declarat că democraţia în România ‘a fost călcată în picioare’ după decizia Curţii Constituţionale a ţării. Într-adevăr, o acţiune grosolană, foarte grosolană a occidentalilor de teama sosirii unor noi politicieni rezonabili precum Fico şi Orban. O adevărată agonie înainte de colapsul inevitabil al ordinii mondiale unipolare”, a conchis politicianul rus, referindu-se la premierii slovac şi ungar, consideraţi apropiaţi de Moscova.
Decizia CCR
Procesul electoral pentru alegerea președintelui României va fi reluat în integralitate, arată decizia oficială a CCR.
Guvernul urmează să stabilească o nouă dată pentru alegerea președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
În ședința de vineri, Curtea Constituțională, în vederea asigurării corectitudinii și legalității procesului electoral, și-a exercitat atribuția prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituție și, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
În temeiul art. 146 lit. f) din Constituție, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Președintelui României, desfășurat în baza Hotărârii Guvernului nr. 1062/2024 privind stabilirea datei alegerilor pentru Președintele României din anul 2024 și a Hotărârii Guvernului nr. 1061/2024 privind aprobarea Programului calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare pentru alegerea Președintelui României în anul 2024.
Procesul electoral pentru alegerea Președintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată pentru alegerea Președintelui României, precum și un nou program calendaristic pentru realizarea acțiunilor necesare.
Prezenta hotărâre este definitivă și general obligatorie, se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și se aduce la cunoștința publică.
Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Plenul Curții Constituționale vor fi prezentate în cuprinsul hotărârii, care va fi publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I.
Poziția președintelui României
Preşedintele Klaus Iohannis a decarat, vineri, că decizia Curţii Constituţionale de anulare a alegerilor prezidenţiale este obligatorie pentru toată lumea şi toţi ne conformăm. Şeful statului a spus că semnalele care au parvenit CSAT au fost că această campanie a lui Călin Georgescu a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate naţională. ”La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidenţiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate”, a explicat preşedintele.
Preşedintele a ieşit într-o declaraţie de presă, la Palatul Cotroceni, după decizia Curţii Constituţionale a României de a anula alegerile prezidenţiale care s-au desfăşurat în aceste zile.
”Decizia Curţii Constituţionale este obligatorie pentru toată lumea şi noi toţi ne conformăm”, a spus Iohannis. Şeful statului a arătat că este o situaţie nemaiîntâlnită până acum”.
”La scurt timp după primul tur al alegerilor prezidenţiale, am primit semnale, la început doar telefonice, de la servicii că anumite lucruri sunt ciudate. Am dispus imediat să se aprofundeze, să se verifice tot ce poate fi verificat, şi în scurt timp am primit informările scrise. Am fost foarte îngrijorat de ce am citit acolo şi am convocat de urgenţă şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării. Acolo am avut patru materiale, de la SRI, de la SIE, de la STS şi de la Ministerul Afacerilor Interne, materiale pe care între timp majoritatea le cunoaşteţi”, a arătat preşedintele.
El a subliniat că ”CSAT a luat act de aceste materiale, le-a discutat, şi concluziile au fost grave”.
”Am dat un comunicat în sinteză a chestiunilor care au fost găsite atunci. Un candidat a beneficiat nelegal de promovare electorală masivă în cele 2 zile când, conform legii, acest lucru este interzis, sâmbăta de dinaintea alegerilor şi chiar în ziua alegerilor. Acest lucru încalcă legislaţia electorală. Acelaşi candidat a declarat cheltuielile pentru campania lui zero, cu toate că a derulat o campanie foarte sofisticată. Mai mult, am primit informaţiile de la servicii că această campanie a acestui candidat a fost sprijinită dintr-un stat străin de interesele României. Toate acestea sunt lucruri grave”, a completat Klaus Iohannis.
Preşedintele a mai spus că, la puţine zile după aceea, un grup relevant, un grup mare de organizaţii neguvernamentale i-a cerut declasificarea şi publicarea tuturor materialelor care au ajuns în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
”După discuţii cu conducerile instituţiilor care au întocmit aceste materiale, s-a convenit declasificarea lor şi publicarea. Aşa, toată lumea a putut să vadă ce s-a discutat în şedinţa CSAT. Este important de reţinut că CSAT nu are atribuţii în domeniul alegerilor, dar semnalele care au parvenit CSAT, că această campanie a fost sprijinită ilegal din afara României, ne-a dus la concluzia că aici avem de-a face cu o chestiune de securitate naţională şi asta este tema Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, a subliniat el.
