Potrivit unui document obținut de POLITICO, Comisia Europeană promovează planuri de reducere drastică a numărului de persoane care lucrează la multe dintre ambasadele sale pentru a spori personalul în țările în care consideră că blocul are un interes strategic.
Acest lucru generează îngrijorarea că Uniunea Europeană va pierde greutate diplomatică în regiuni precum Africa și America Latină.
„Am lăsa o delegație minusculă în locuri precum Sudan sau Niger, acesta este un mesaj greșit, mai ales când avem o administrație americană care pare mai puțin interesată de lumea exterioară”, a declarat un oficial UE, vorbind sub rezerva anonimatului.
Un al doilea oficial a declarat că în discuțiile interne despre acest proiect „există îngrijorări clare că Rusia sau China ar putea umple orice vid pe care îl creăm”.
Reducerile propuse vin după ce Serviciul european pentru acțiune externă (SEAE), brațul diplomatic al blocului comunitar, și-a depășit bugetul pentru 2024. Acesta era pe cale să se descurce și mai rău anul viitor datorită creșterii costurilor și inflației, ceea ce va impune reduceri.
„Menținerea status quo-ului nu este o opțiune”, se arată în document, marcat «SENSITIV». Acesta a adăugat: „UE are nevoie de o rețea de delegații mai bine adaptată la noile priorități politice și de politică … Acest lucru trebuie realizat într-un context bugetar restricționat”.
Blocul comunitar are 145 de birouri de delegație în întreaga lume, care funcționează ca ambasade ale UE. Obiectivul este de a se concentra asupra țărilor „în care se află interesele primare ale UE”.
Funcționarii publici ai UE au pus la cale idei pentru a avea o „abordare mai direcționată” în ceea ce privește ambasadele sale. Bruxelles-ul se gândește la țările care doresc să adere la UE sau care se află în vecinătatea imediată a blocului comunitar, la țările G20, la „puterile politice și economice” emergente și la țările în care „instabilitatea reprezintă o amenințare la adresa intereselor [UE]”.
Din punctul de vedere al Comisiei, reforma se încadrează în proiectul Global Gateway, răspunsul UE la rețeaua de proiecte comerciale și de infrastructură ale Chinei care se întinde pe tot globul. Un înalt funcționar al Comisiei a declarat că, dacă Bruxelles-ul dorește să obțină rezultate mai bune în ceea ce privește relațiile cu țările terțe, „trebuie să revizuim structura organizațională”.
Criticii reformei subliniază însă că politica externă a UE nu poate fi redusă la Poarta globală.
Resurse limitate
Consolidarea amprentei diplomatice a UE în aceste țări înseamnă că Bruxelles-ul trebuie să se retragă parțial din alte locuri. Delegațiile în multe țări din Africa, Asia și America Latină ar fi mult mai limitate, conform unei liste consultate de POLITICO.
În Africa, de exemplu, UE are în vedere limitarea prezenței sale în peste 30 de țări. În America Latină, chiar și o mare putere precum Brazilia se află pe lista reducerilor.
Ideea nu este de a închide niciuna dintre cele 145 de delegații, ci de a consolida un număr mai mare de diplomați în centre regionale. „Menținerea rețelei cu acoperirea sa actuală este importantă”, se arată în document.
În același timp, UE dorește să își intensifice activitatea la nivel global în contextul unei a doua președinții Donald Trump, al războiului Rusiei în Ucraina și al acuzațiilor de standarde duble față de războiul din Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu.
Reducerile propuse vin în ciuda promisiunii UE din 2019 privind un „pivot către Africa”. Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a vizitat Addis Abeba, capitala Etiopiei și sediul Uniunii Africane, în prima sa călătorie în străinătate, pentru a sublinia importanța vecinului continental al UE. Dar, de atunci, Europa s-a străduit să mențină ritmul relației.
Unii oficiali UE se tem că reducerea ambasadelor nu va face decât să înrăutățească lucrurile.
„Dacă lăsăm doar un șef de delegație și un șofer, atunci este pur și simplu greșit”, a declarat primul oficial UE.
Un al treilea oficial a vorbit despre „idei ciudate care circulă”, cum ar fi crearea unui centru în India care să se ocupe și de Pakistan, marele său rival.
Pentru a reduce costurile, UE propune, de asemenea, ca delegațiile străine care se suprapun pentru organisme precum Banca Europeană de Investiții sau operațiunile europene de protecție civilă și ajutor umanitar să fie consolidate cu misiunile SEAE.
Alți doi oficiali au subliniat că aproape 800 de ofițeri locali riscă să fie abandonați, deoarece ar fi foarte greu sau imposibil să fie relocați în altă țară. Dacă schimbarea va avea loc, noul diplomat de top al UE, Kaja Kallas, va trebui să facă față unor concedieri masive chiar la începutul mandatului său.
Unii dintre membrii mai mici ai UE urmăresc îndeaproape reforma propusă. Adesea, acestea nu dispun de rețele extinse de ambasade naționale, astfel încât se bazează pe avanposturile UE pentru informații și acces la oficialii străini.
Recomandările vor fi discutate în decembrie de Kallas și de noua Comisie Europeană.
„Este un lucru obișnuit, aceste idei sunt lansate de INTPA atunci când există un vid la vârful Serviciului extern”, a declarat unul dintre oficiali, referindu-se la ramura Comisiei care se ocupă de parteneriatele internaționale.
Ideea întâmpină unele reticențe în cadrul Serviciului pentru acțiune externă.
„Suntem într-o situație în care bugetul este limitat, așa că toate ideile trebuie să fie puse pe masă, dar această idee nu este coaptă”, a declarat un oficial al SEAE.
Peter Stano, un purtător de cuvânt al SEAE, a declarat: „Orice decizie strategică privind rețeaua delegațiilor UE va depinde de orientările furnizate de” Kallas și Colegiul comisarilor.
