Winardi Lucky, director pentru Europa din cadrul Ministerul Afacerilor Externe din Indonezia, a declarat, la Jakarta, că România se află, în contextul geopolitic actual, printre statele europene cu care ţara sa a înţeles că trebuie să nu rateze oportunitatea de a dezvolta relaţiile existente, informează Agerpres.
„Indonezia are relaţii bune în zona Pacificului, în zona Asiei, Africii, cu toate zonele, iar în privinţa Europei ne dorim să fim mult mai activi. Noi avem această filosofie, un duşman este prea mult şi 1.000 de prieteni sunt prea puţini. Aceasta este filosofia pe care ne bazăm noi. Considerăm că Europa este o zonă importantă pentru noi, este un partener important care absoarbe o bună parte din producţia noastră, avem relaţii bune în domeniul turismului, comerţului. Având în vedere actuala situaţie geopolitică, atât America cât şi China, dar şi multe ţări din Europa încearcă să îşi diversifice partenerii, atât economici cât şi politici, în diferite regiuni. Indonezia a înţeles oportunitatea de a dezvolta relaţiile cu mai multe ţări din Europa, inclusiv cu România. Este o prioritate naţională pentru noi şi considerăm că este în beneficiul ambelor părţi. Ne dorim dezvoltarea relaţiilor cu România în mai multe sectoare”, a afirmat Winardi Lucky, în cadrul unei întâlniri cu reprezentanţi ai presei române, la Jakarta.
Ambasadorul României la Jakarta, Dan Adrian Bălănescu, a declarat, pentru AGERPRES, că România are încă de la înfiinţarea Republicii Indonezia relaţii foarte bune cu statul asiatic: „Anul viitor vom sărbători 75 de ani de relaţii bilaterale cu Indonezia, pentru că România a recunoscut independenţa Indoneziei pe 18 februarie 1950, pe 20 februarie am stabilit relaţii diplomatice, în 1958 am convenit deschiderea de misiuni diplomatice la rang de legaţie, în ’59 am deschis misiunea diplomatică română, care a fost ridicată la rang de ambasadă în 1960 şi în 1961 am numit primul ambasador. E o relaţie bună, chiar foarte bună şi, datorită condiţiilor istorice, au existat vizite la nivel de preşedinte. Au fost în România în 1960, cu primul lor preşedinte, şi ulterior în 2003. În Indonezia, au fost mai multe vizite româneşti la nivel de şef de stat, în ’82, ’88, apoi în 1997 preşedintele Constantinescu a venit aici, şi în 2004 preşedintele Iliescu a răspuns vizitei în România din 2003”.
În privinţa schimburilor comerciale, diplomatul român a precizat că cifrele indică o creştere a acestora, chiar dacă există un potenţial încă nefructificat.
„În timpul pandemiei a existat o scădere a schimburilor comerciale dintre România şi Indonezia, minimul fiind atins în 2021 când am avut 150 de milioane de dolari schimburi comerciale. Dar de atunci a început să crească. Anul acesta ne apropiem de 200 de milioane de dolari nivelul. Într-adevăr, nu este încă foarte mare, aş spune că nu este nici conform potenţialului, însă este în creştere. Probabil că după ce va fi încheiat acordul dintre Indonezia şi Uniunea Europeană va primi un impuls şi comerţul dintre România şi Indonezia, ne aşteptăm la o creştere. Acordul se va încheia probabil anul viitor. Ca produse, în principal România exportă produse industriale, chimice, din industria grea, pe când Indonezia exportă mai ales produse agricole. Principalul produs exportat în România este cauciucul natural, dar şi industriale, tot pe bază de cauciuc şi anume anvelope. Anul acesta am început şi o legătură în exportul de cereale şi în special grâu, pentru că Indonezia este unul dintre cei mai mari importatori de cereale din lume, poate primul chiar, pentru că are un consum mare. Importă undeva la 11-12 milioane de tone de grâu anual. Chiar în această perioadă este în derulare un import de grâu din România”, a precizat Bălănescu.
„În ultimul timp, România a început să importe forţă de muncă din Indonezia. Anul acesta probabil vor fi undeva la 600 de lucrători din Indonezia, doar anul acesta. Şi anul trecut au fost aproximativ 500 şi contractele sunt pe aproximativ doi-trei ani. Deci eu cred că sunt câteva mii de lucrători indonezieni în România, poate 2000 sunt, cam 500-600 pe an, într-o uşoară creştere. Şi ei vin în principal în construcţii şi în HoReCa. Asta se întâmplă în ultimii ani, când comunitatea noastră de afaceri s-a uitat şi către Indonezia, pentru că până acum se uitau către Bangladesh, Nepal sau alte state, pentru că în Indonezia sunt salarii ceva mai ridicate decât în aceste ţări, dar lucrătorii lor sunt serioşi”, a mai afirmat ambasadorul României la Jakarta, Dan Adrian Bălănescu.
În privinţa fluxului de muncitori asiatici, Kementerian Luar Negeri, responsabil pentru Europa de Est din cadrul Ministerului Afacerilor Externe al Indoneziei, a declarat că aceştia sunt bine primiţi în România, care la rândul ei duce lipsă de forţă de muncă.
„E normal să existe un flux de lucrători indonezieni către România, având în vedere relaţiile dintre cele două ţări. Sunt mulţi oameni care lucrează în diferite ţări, nu doar în România. Şi foarte mulţi dintre ei aleg să lucreze în Europa, cu precădere Olanda. Cred că într-un fel România are nevoie de aceşti lucrători indonezieni, pentru că ştiu că, la rândul ei, ţara voastră exportă forţă de muncă în Italia, Franţa, Anglia, oamenii fiind atraşi de salarii mai mari. În plus, indonezienii sunt primiţi bine în toate ţările din Europa de Est. Indonezia în general tratează toate statele în mod egal, nu contează că e vorba despre România, Bulgaria sau Franţa. Este exact cum spune noul nostru preşedinte: ‘1000 de prieteni e prea puţin, un duşman e prea mult. Deci noi vrem să fim prieteni cu toată lumea, inclusiv cu România”, a afirmat Kementerian Luar Negeri.
