Ambasada SUA la București a lansat vineri seara, 11 octombrie 2024, un avertisment care îi vizează pe cetățenii americani, aceștia fiind sfătuiți să „manifeste o precauție sporită în apropierea instituțiilor religioase din România”. Doi experți explică în ce măsură alerta îi vizează și pe români.
Un avertisment lansat vineri seara, 11 octombrie 2024, de Ambasada SUA în România pentru cetățenii americani ne-a pus în fața unei situații cu care nu ne-am mai confruntat până acum. O astfel de alertă nu a mai fost lansată de Ambasada SUA în România, însă, explică experții consultați de „Adevărul”, comunicarea de o asemenea manieră nu este neobișnuită.
Ce le spune Ambasada SUA cetățenilor americani
„Ambasada Statelor Unite a fost informată cu privire la amenințări ce ar putea viza o sinagogă, un templu sau o moschee în România pentru weekendul 11-13 octombrie. Ambasada îi sfătuiește pe cetățenii americani să manifeste o precauție sporită în apropierea instituțiilor religioase din România în această perioadă”, se arată în alerta emisă pentru cetățenii americani aflați pe teritoriul țării noastre. Acestora Ambasada SUA le-a făcut și o serie de recomandări:
• Manifestați o precauție sporită și luați în considerare evitarea instituțiilor religioase în această perioadă.
• Mențineți un profil scăzut.
• Fiți conștienți de împrejurimile voastre.
• Revizuiți planurile personale de securitate.
Serviciul Român de Informații a reacționat, purtătorul de cuvânt al instituției precizând că „SRI nu are date şi informații care ar putea conduce la solicitarea creşterii nivelui de alertǎ teroristǎ, dar ținând cont, totuşi, de contextul internațional de securitate şi de evenimentele religioase care se întâmplǎ în acest weekend, SRI cu structurile competente şi împreunǎ cu toate celelalte structuri şi instituții din sistemul național de apǎrare, ordine publicǎ și securitate naționalǎ evident cǎ va manifesta o atenție sporitǎ pentru prezervarea stǎrii de securitate în România”. În același timp, reprezentanții Ministerului Afacerilor Interne au comunicat că se vor mări efectivele pentru asigurarea ordinii și liniștii publice.
Ce e în spatele alertei
Avertismentul ar avea legătură cu situația din Orientul Mijlociu și are în vedere o posibilă recrudescență a acțiunilor teroriste și în zona României, spune generalul (r) Virgil Bălăceanu, fost reprezentant al României la Comandamentul NATO de la Bruxelles și președintele Asociației Ofițerilor în Rezervă. Cetățenii americani ar putea fi ținta unor astfel de acțiuni, iar asta pentru că Statele Unite ale Americii sunt percepute drept un dușman al lumii islamice, ceea ce nu se aplică și românilor.
„Până acum am fost în afara unui asemenea joc. Să sperăm că vom rămâne. Dacă vor avea o țintă, și asta rezultă din comunicat, ținta o reprezintă americanii, chiar dacă ei sunt prezenți în România. România a avut o relație extrem de deosebită, productivă, cu țările arabe, inclusiv cu Israelul, iar lucrurile acestea nu se uită. O bună parte dintre cei care au fost educați în România, au făcut universități în România, acum ocupă poziții importante, atât în lumea politică din lumea arabă, cât și în privința business-ului, ca atare probabilitatea de a avea ținte ale unor atacuri teroriste, indiferent de ce organizații teroriste avem pe teritoriul României, este destul de scăzută. Lucrurile sunt diferite când vorbim de Statele Unite, pentru că Statele Unite, nu, sunt considerate un dușman al lumii islamice, al civilizației islamice, și oriunde în lume cetățenii americani, din păcate, pot să fi ținta unor atacuri teroriste”, a explicat gen. (r) Virgil Bălăceanu.
Ar trebui făcută distincție, adaugă generalul (r), între pericolul unor atacuri teroriste asupra americanilor, față de un atac terorist care să vizeze instituții sau chiar locuitorii României.
Pe de altă parte, Serviciul Român de Informații, instituția supusă unor campanii de decredibilizare continuă, subliniază Virgil Bălăceanu, „are capacitatea să depășească aceste momente de criză și să contracareze”. Într-o asemenea luptă informațiile sunt baza, avertizează gen. (r) Bălăceanu, iar acest lucru este extrem de bine reliefat de ceea ce reușesc să facă israelienii, care sunt ținte permanente, dar care „au capacitatea de a primi informații să dejoace aceste planuri teroriste”.
„Noi nu avem o cultură de securitate la nivelul individului”
Expertul în securitate națională Hari Bucur Marcu explică, pe de altă parte, că americanii lansează în mod frecvent atenționări pentru cetățenii săi, prin urmare avertismentul de vineri seară nu trebuie privit ca fiind un fapt excepțional.
„Este o atenționare de securitate adresată cetățenilor americani care se află pe teritoriul României. Americanii în mod frecvent fac lucruri de genul acesta. Probabil că n-au mai făcut-o pentru România până acum, dar altfel ei au grijă de cetățenii lor ca să-i atenționeze că s-ar putea să fie o problemă. Dar nu este ca și când ar fi descoperit americanii, prin metode specifice, pregătirea vreunui atentat și atunci și-au atenționat cetățenii – nu mergeți acolo pentru că va fi atentat. Nu, e pur și simplu un calcul de risc pe care și l-au asumat, în sensul în care – mai bine le spunem și nu se întâmplă nimic, decât să nu le spunem și să se întâmple ceva”, a explicat Hari Bucur Marcu.
Momentul în care a fost lansat avertismentul are o însemnătate deosebită pentru Israel și de aici și potențialul pericol. „Este o sărbătoare de Iom Kipur zilele acestea, care este într-adevăr specifică. Este deosebită de toate celelalte în sensul că Israelul se află în plin război, și în Gaza și în Liban, și mai are și de răspuns la atacul Iranului. Și acum 51 ani, tocmai de Iom Kipur a fost atacat Israelul, cu războiul de Iom Kipur. (…) Bănuiesc că nu numai în România, bănuiesc că în multe alte părți americanii au făcut atenționări de tipul acesta”, a adăugat expertul în securitate națională.
Expertul Hari Bucur Marcu precizează că este important să se facă distincție între amenințare și risc.
„Este într-adevăr treabă serioasă, nu este de glumă, doar că se adresează cetățenilor americani pe teritoriul României și este de principiu. Nu este ca și când ar fi o avertizare pentru că s-a aflat despre un complot care este în pregătire. Este o evaluare a riscului. Amenințarea este una, riscul este alta. Nu este o amenințare. Amenințarea este atunci când știi cine te amenință și știi cum, nu știi exact când și nu știi cât, dar altfel cam știi. Amenințarea teroristă de exemplu – în momentul în care o grupare teroristă vezi că se pregătește, eventual ai și niște informații despre faptul că și-a achiziționat niște echipamente specifice și așa mai departe. Dintr-odată este o amenințare treaba aceasta. Dar altfel rămâne la risc. Riscul este întotdeauna legat și de vulnerabilitățile de a face față unei amenințări. E vorba de o evaluare de risc, nu e vorba de evaluare în urma unei amenințări”, a întărit Bucur-Marcu.
„Lucrurile acestea sunt uzuale în orice democrație, mai puțin la noi”
Avertizările de acest tip, obișnuite în multe alte țări, sunt privite diferit în România și ele devin „Breaking news” pentru că noi nu avem „o cultură de securitate la nivelul individului”, atrage atenția expertul.
„Noi am făcut o știre din asta, ceea ce nu este rău, doar că – eu am mai spus asta de câteva ori, îmi pare rău că trebuie s-o spun din nou – noi nu avem o cultură de securitate la nivelul individului, noi nu avem o procedură bine pusă la punct de conversare între oficialități și cetățean pe probleme de securitate. La noi, când se întâmplă ceva, e o știre. Nu este în sensul – vezi că trebuie să faci treaba asta, vezi că…”, atrage atenția Hari Bucur Marcu.
Ce lipsește în România, fapt care ne face pe noi, cetățenii, să privim cu surprindere astfel de avertismente precum cel lansat de Ambasada SUA în România, este comunicarea eficientă în situații de criză, indiferent că e vorba de dezastre naționale sau de un alt tip de amenințare.
„În general atentatele de terorism sunt atentate în care nu știi în primul moment dacă nu cumva este doar unul dintr-o serie de atentate, nu știi dacă este atentatorul singur sau mai sunt și alții pe lângă el care sunt pregătiți să-i preia acțiunea și așa mai departe. Ei, lucrurile acestea în alte părți sunt bine puse la punct. Noi nu avem nici măcar comunicarea în situații de dezastru. Este o inundație sau altceva, la noi se fac reportaje, dar nu se face comunicare – vezi că vine viitura, vezi că trebuie să faci asta, să faci asta. Ați văzut, și cu RO-Alert se miră lumea oare ce-o fi vrut să spună”, constată expertul în securitate națională.
În alte state comunicarea cu cetățenii este cu adevărat eficientă în situații cu potențial de risc, fiind lansate mesaje, fly-ere în care este explicată conduita de urmat, locurile de evitat etc., iar această comunicare are loc în mod frecvent și determină o conduită adecvată în rândul cetățenilor.
„Ar trebui să existe o politică de comunicare publică, așa se numește, în situații de criză sau în situații de conflict, sau în situații de dezastru și așa mai departe. O asemenea politică ar trebui să fie dusă la nivel guvernamental, să aibă planuri de implementare a politicii respective. Pentru fiecare caz în parte ar trebui să se facă un plan operativ – cine comunică, ce comunică, când comunică, cui comunică și așa mai departe. Lucrurile acestea sunt uzuale în orice democrație, mai puțin la noi”, mai spune Bucur Marcu. Expertul dă exemplu situația războiului de la granița României, o situație cu care ne confruntăm deja de aproape trei ani și nici până în prezent nu s-a înființat un punct de informare sau un centru de presă în care cineva să fie pregătit să ofere răspunsuri la întrebările pe această temă.
„Nici măcar când am avut valul de refugiați ucraineni oficialitățile n-au reușit să comunice nimic. S-a mers pe social-media și pe lucruri din acestea ca să aflăm cum putem să-i ajutăm, ce se întâmplă și așa mai departe. Suntem într-o situație de muțenie care este intenționată, nu este că nu am ști cum să facem. Oficialitățile noastre vor să-și păstreze liberul arbitru, pentru că în momentul în care promiți ceva trebuie să se țină de promisiune. Pe când așa… Lucrurile acestea la noi încă nu fac parte din civilizația noastră, din viața noastră de zi cu zi”, a conchis Bucur Marcu.
