Sex la gura polițistelor în Sighișoara
Așa cum ne-am obișnuit, Poliția Română a devenit un spațiu în care abuzurile comise de către membrii personalului acestei instituții sunt trecute cu vederea ,,ab initio”, iar atunci când prin cine știe ce minune se ia vreo măsură împotriva celor care comit încălcări ale dispozițiilor legale, acestea au caracter simbolic, nejustificat de blânde în raport de gravitatea faptelor comise și de persoana autorilor acelor încălcări.
Pe acest fond de îngăduință a comportamentelor abuzive și corupției larg răspândite între membrii personalului acestei instituții publice, atitudinea de desconsiderare a persoanelor care nu posedă calități oficiale în Sistemul national de apărare, ordine publică și siguranță națională, fiind vorba în special de ultimele două componente ale acestuia, de către polițiști, a ajuns la cote greu de imaginat pentru membrii unei societăți normale.
Așa după cum se cunoaște, salarizarea și drepturile conexe acesteia, inclusiv cheltuielile necesitate de desfășurare a activităților profesionale ale polițiștilor sunt asigurate din surse publice, aceștia beneficiind din respectivele surse de contraprestația activităților pe care ar trebui să le efectueze în exercitarea atribuțiilor de serviciu pe care le au.
În concret activitatea de polițist este una în care niște persoane care posedă acea calitate efectuează activitățile specifice acelui serviciu deoarece să îl numești loc de muncă nu ar fi potrivit întrucât nimeni nu a auzit până în prezent că polițiștii ar munci, ci doar că lucrează,
Prin urmare Poliția este un loc de activitate cu un anumit grad de specificitate, dar care în mod logic și de bun simț, nu necesită ca membrii societății care nu posedă calitatea de polițist să le permită polițiștilor să aibă comportamente derogatorii de la dispozițiile legale și de la normele morale de conduită, deoarece ei prestează o activitate pentru care primesc contraprestații legale de un nivel motivant, potrivit legii care le este aplicabilă.
Aceasta înseamnă că polițiștii au și ei obligația legală de a se conforma dispozițiilor legale pe care au pretenția ca cei cu care interacționează să le respecte și că statutul lor de funcționari întreținuți prin eforturile celorlalți membri ai societății nu le conferă dreptul de a încălca dispoziții legale doar pentru că au calitatea de polițist și poartă pix și baston cu care pot să se impună de pe poziții de forță în relația cu ceilalți membri ai societății.
Pretențiile lor că sunt excepționali în raport cu ceilalți membri ai societății nu sunt susținute nici de prevederile legale care le sunt aplicabile nici de volumul și calitatea activităților profesionale pe care le desfășoară, nici de calitatea lor umană, nici de comportamentul lor la locul unde își desfășoară activitatea profesională, în familie și în societate, afirmațiile lor personale și/sau ale sindicaliștilor lor fiind simple exemple de folclor polițienesc în care polițistul este elementul pozitiv iar cei aflați în dezacord cu el sunt în mod firesc elemente negative.
Poate nu am fi acordat din nou spațiu în paginile publicației naționale de informații și atitudine ,,Atac la persoană” pentru a scrie despre derapajele de la starea de legalitate ale membrilor personalului Poliției Române, dacă nu am fi constatat o înmulțire a cazurilor de comportament necorespunzător ale polițiștilor în cadrul interacțiunilor cu membrii societății care nu au această avantajoasă calitate oficială și mai ales dacă nu am fi constatat că abuzurile lor sunt dublate de o atitudine de desconsiderare a celor cu care interacționează.
Dacă reprimarea predispoziției pentru abuz atât a instituției Poliției Române, cât și a a polițiștilor, pare o reală ,,misiune imposibilă”, în partea ce ține de atitudinea de desconsiderare a persoanelor cu care interacționează și nu au calitatea de polițist, poate mai există unele șanse palide pentru ca polițiștii măcar să nu mai expună disprețul pe care îl au față de alți oameni și să îl țină doar pentru ei.
Deși pare greu, poate că nu este imposibil, dar pentru aceasta cel mai probabil vor trebui îndepărtați din instituție numeroși polițiști care nu se conformează obligației de bun simț de a acorda celorlalți membri ai societății respectul pe care ei îl pretind, de foarte multe ori în mod nemeritat, de la aceștia.
Așa cum s-a putut viziona atât în emisiunile de televiziune, cât și pe rețelele de socializare, polițiștii nu doar că sunt abuzivi în acțiunile lor, ci sunt și agresivi, iar aceste situații au tendința de a se înmulți pe fondul nereprimării legale a celor care se manifestă în mod violent nejustificat.
Deoarece actualul articol este despre lipsa de respect a polițiștilor față de semenii lor nepolițiști care prin munca lor alimentează bugetul de unde ei își primesc salariile și celelalte drepturi conexe, vom prezenta o situație în care protagoniste sunt două polițiste din Poliția Municipiului Sighișoara și care este documentată în mod corespunzător în conținutul unei înregistrări audio/video.
După cum se poate observa în respectiva înregistrare, una dintre polițistele care apar în aceasta folosește un limbaj care este susceptibil de numeroase interpretări defavorabile acesteia.
,,-Pfai ce nervi am. Tremur. Băgami-aș p.la în morții lui. Să vină Nicula că lu ăsta maxim îi dau. Nu știu cine p.la mea e ăla, da maxim îi dau lu ăla.
(…)
O mie cinci sute e maxim.
Atâta primește.”
Înregistrarea se observă că este realizată în habitaclul unui autovehicul de serviciu de poliție iar în ea se constată că în afară de individa care se exprimă la modul elevat care se aude, mai există o altă persoană de gen feminin care pare a fi și ea tot polițistă.
Din textul atașat înregistrării existente în spațiul public rezultă că cele două protagoniste ale înregistrării se numesc Paula OPREA și Izabela MĂHĂLEAN, polițiste în cadrul Poliției Municipiului Sighișoara și că înregistrarea ar fi fost realizată cu dispozitivul de înregistrare din dotarea de serviciu a primei polițiste.
Prin modul în care se exprimă polițista se observă că îi vin foarte fluent cuvintele la cavitatea bucală iar referirile la organul sexual masculin, așa cum se poate constata prin audierea înregistrării par a face parte dintre cele utilizate în mod extrem de frecvent de către gurista respectivă, cel mai probabil tot în exercitarea atribuțiilor de polițist.
De remarcat este în principal nu atât conținutul concret al exprimării folosite de polițista vorbitoare, exemplar reprezentativ al Poliției Române care în decurs de 8 secunde a fost de două ori în interval de 8 secunde cu organul sexual masculin în gură, cât tonul pe care îl folosește în referirea la o persoană despre care nu se înțelege cine este și care denotă o atitudine de superioritate nejustificată și desconsiderare la adresa acelei persoane.
În acest context se poate constata că în una dintre localitățile cele mai frumoase și aparent civilizate ale României, atitudinea și exprimarea polițistelor este identică cu cea a prestatoarelor de servicii sexuale în regim comercial care populează zonele periferice și șoselele de centură ale localităților, diferența fiind făcută doar de către statutul profesional și de echipamentul cu care apar în societate.
Despre aceste elemente de diferențiere se poate aprecia că în momentul în care se face abstracție de ele, cel mai probabil nu se mai pot observa, decât poate de către cei care le cunosc personal, diferențe între menționatele prestatoare de servicii sexuale în regim comercial și polițistele ca Paula OPREA și Izabela MĂHĂLEAN din Poliția Municipiului Sighișoara, iar unii ar putea crede și eventual afirma că unele persoane ajunse prin motive susceptibile de multiple speculații să ocupe funcții publice, au revenit la profesia anterioară.
Indiferent ce activități or fi desfășurat anterior dobândirii calității de polițist cele două polițiste de la Poliția Municipiului Sighișoara și despre care nu formulăm presupuneri, este cert că atitudinea și limbajul utilizat în mod natural, le face să pară potrivite, cel puțin din punct de vedere verbal, inclusiv pentru activități de prestare de servicii sexuale în regim comercial.
După cum spunea cineva, atunci când ceva are cioc, aripi, pene, cotcodăcește și arată ca o găină, ce ar putea fi.
La fel și cu cele care în timpul programului de lucru se comportă și exprimă ca niște prestatoare de servicii sexuale în regim comercial aflate în exercitarea activităților specifice pe șoselele de centură, ele ce ar putea fi.
Unii ar putea susține că pot fi polițiste la Poliția Municipiului Sighișoara, dar asta, din motivele expuse anterior, nu înseamnă că și alte răspunsuri nu pot fi corecte, atât timp cât în cadrul programului de lucru polițienesc și în teoretica exercitare a atribuțiilor de polițist, ele sunt cu o frecvență atât de mare cu organul sexual masculin în gură.
Până la urmă este o opțiune personală a polițistelor, dar unii ar putea susține că deși este opțiunea lor să fie așa cum am menționat anterior, ca polițist nu poți face chiar tot ce vrei în timpul programului de lucru când ești limitată la exercitarea atribuțiilor din fișa postului.
Dacă luăm în calcul că în textul atașat înregistrării existente în spațiul public este făcută referire la faptul că cele două polițiste aflate în starea de spirit care rezultă din înregistrare, ar fi aplicat în mod justificat sau nu, sancțiuni contravenționale în cuantum de la 2000 la 3500 lei, constați că aplicarea dispozițiilor legale a ajuns în România, cel puțin în Municipiul Sighișoara, să fie efectuată de către persoane cu comportament de ,,centuriste” care acționează sub impulsul de moment și cel mai probabil fără a ține cont de criteriile de apreciere legală a gravității faptelor potențial comise și de cele de dozare a sancțiunii ce va fi aplicată.
O problemă extrem de serioasă este cum au ajuns astfel de persoane să dobândească calitatea de polițist iar faptul că, așa cum rezultă din conținutul înregistrării audio/video vizionate și audiate, sunt cu o frecvență atât de mare cu organul sexual masculin în gură, nu poate decât să ne facă să presupunem anumite lucruri.
De asemenea faptul că la Poliția Municipiului Sighișoara sunt premise astfel de comportamente, generează numeroase presupuneri cu privire la motivele pentru care șeful acestei structuri de poliție, comisarul șef de poliție Cristian RACLARU are un comportament permisiv față de astfel de fapte, precum și cu privire la motivele și oportunitatea prezenței sale pe funcția pe care o ocupă.
Despre faptul că în Municipiul Sighișoara se întâmplă lucruri negative care deși necesită intervenția polițiștilor, nu sunt tratate în mod corespunzător, există mai multe informații, dar este cert că neluarea de măsuri care să aibă ca rezultat o practică disciplinară pozitivă a polițiștilor din Poliția Municipiului Sighișoara, este imputabilă șefului acestei structuri.
Unii ar putea fi tentați să creadă că împrejurarea că polițistele din Poliția Municipiului Sighișoara sunt cu o frecvență atât de mare, cum rezultă din înregistrare, cu organul sexual în gură, poate fi o explicație.
Nu scriem că și este, dar motivele este necesar a fi stabilite și măsurile legale ce sunt necesare luate, altfel putem ajunge la concluzia că cei ce fac astfel de susțineri, chiar au dreptate.
Reducând cât mai mult aspectele care sunt de interes imediat, problema este ce anume este de făcut cu cele două polițiste.
