Toată lumea, de la premier în jos, a știut de neregulile din azilele din Voluntari?
Ministere, autorități și agenții de stat ar fost sesizate cu privire la încălcarea drepturilor persoanelor aflate în azilele de bătrâni din Voluntari și Afumați încă din septembrie 2022, însă nu s-au luat măsuri, susține organizația neguvernamentală Centrul pentru Resurse Juridice (CRJ), într-o adresă din 28 martie anul curent al cărui destinatar a fost premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă.
În adresă, CRJ spune că dacă problema azilelor nu devine o prioritate la cel mai înalt nivel, atunci există riscul „să asistăm la moartea în condiţii suspecte şi la supunerea la tratamente rele, inumane şi degradante a zeci de mii de persoane”, iar autoritățile pot „să ignore abuzurile sau şă îşi paseze responsabilitatea”.
Organizația mai afirmă că a informat următoarele instituții despre problemele descoperite în azile: Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății, Autoritatea Națională pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială, DGASPC Ilfov și DGASPC Sector 3.
Redăm conținutul adresei:
„Stimate domnule Prim-ministru, Nicolae Ciucă,
Având în vedere:
(…) Rapoartele CRJ din judeţul Ilfov care vin în completarea sutelor de sesizări adresate autorităţilor publice şi instanţelor de judecată în ultimele două decenii, încălcări grave ale drepturilor omului în aceste instituţii privative, respectiv:
la data de 7 septembrie 2022 – la Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Sfântul Gabriel cel Viteaz” – Voluntari, jud. Ilfov;
la data de 7 septembrie 2022 și respectiv 1 noiembrie 2022 la Centrul de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Adulte cu Dizabilități „Armonia” – Afumați, jud. Ilfov;
perioada septembrie – noiembrie 2022 la Centrul Rezidențial de Îngrijire și Asistență pentru Persoane Dependente „Casa Cora” – Voluntari, jud. Ilfov;
În urma cărora au fost întomcite mai multe Rapoarte de monitorizare în care au fost cuprinse o serie de nereguli și încălcări ale drepturilor persoanelor cu dizabilități costatate la fața locului.
Deși au fost sesizate toate instituțiile implicate sau cu competența în materie (MINISTERUL MUNCII, MINISTERUL SĂNĂTĂȚII, AUTORITATEA NAŢIONALĂ PENTRU DREPTURILE PERSOANELOR CU DIZABILITĂŢI, AGENȚIA NAȚIONALĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ, DIRECŢIA GENERALĂ DE ASISTENŢĂ SOCIALĂ ŞI PROTECŢIA COPILULUI (DGASPC) ILFOV, DGASPC SECTOR 3) cu privire la neregulile constatate și am solicitat expres să fie luate măsuri astfel încât să fie protejate drepturile persoanelor instituționalizate – deși termenul legal a expirat, fie nu am recepționat niciun fel de răspuns fie răspunsurile recepționate au fost întru totul evazive, superficiale sau neîntemeiate, relevând situații diametral opuse față de cele constatate de echipa CRJ la fața locului. Precizăm că am depus și plângeri penale cu privire la aspectele constatate, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buftea.
Vă sesizăm cu privire la solicitarea de preluare a coordonării demersurilor demarate de către CRJ așa cum acestea au fost anterior enumerate, în contextul în care nu am identificat un alt for superior care să îşi asume coordonarea unei comisii care să cerceteze şi să corecteze cauzele instituţionale de la nivel central şi local care de peste două decenii favorizează apariţia abuzurilor în instituțiile sesizate în speță, şi lasă fără apărare zeci de mii de persoane cu dizabilităţi, minori, adulţi şi vârstnici.
Credem că sancţionarea pe calea justiţiei penale nu este singurul instrument la îndemâna statului penal. În primul rând pentru că multe dintre aceste procese durează de peste zece ani şi în al doilea rând pentru că valul de prescripţii din ultimele două luni, ne-au arătat cât de puţin contează în faţa justiţiabililor viaţa persoanelor cu dizabilităţi şi a vârstnicilor. Sunt sute de persoane care au fost bătute, traficate, violate, înfometate, legate, sechestrate şi pentru care nimeni nu răspunde penal.
Un exemplu recent în această materie este directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Bihor care împreună cu echipa de educatori, asistenţi sociali şi manageri a permis abuzul fizic asupra mai multor minori dintr-un centru de plasament din Oradea, fapte denunţate de CRJ în urma unei vizite de monitorizare inopinate din octombrie 2003. De curând, prin pronunţarea hotărârii prescripţiei răspunderii penale în acest dosar, toate persoanele au fost reîncadrate pe funcţiile publice cu plata drepturilor din urmă. Amintim că o situație similară a fost constatată și recent, în privința azilului din Păulești, Prahova.
Îngrijorarea Centrului de Resurse Juridice este că atât timp cât la cel mai înalt nivel, instituţia Primului-ministru, această chestiune nu devine o prioritate, vom continua să asistăm la moartea în condiţii suspecte şi la supunerea la tratamente rele, inumane şi degradante a zeci de mii de persoane. Lipsa unei mecanism de coordonare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi intelectuale şi/sau psihosociale închise în centre şi spitale, la nivelul instituţiei Guvernului României, permite ca autorităţile publice centrale aflate în coordonarea unor ministere, să ignore abuzurile sau şă îşi paseze responsabilitatea, timp în care oamenii suferă sau mor.
Precizăm că, în conformitate cu dispozițiile art. 15 alin (1) din Lg. 8/2016 Autoritatea Naţională pentru Drepturile Persoanele cu Dizabilităţi este instituția responsabilă pentru coordonarea implementării Convenţiei ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi dar şi a licenţierii furnizorilor de servicii sociale totodată, această instituție aflându-se în subordinea Ministerului Muncii și Solidarității Sociale, fapt ce face imposibilă sancționarea instituțiilor centrale (ex. Ministerul Muncii, Ministerul Sănătății) de către una inferioară, chiar subordonată acesteia. De altfel, la şapte ani de la stabilirea acestei responsabilităţi în sarcina unei autorităţi centrale, nu avem o hotărâre de guvern pentru funcţionarea Mecanismului naţional de coordonare de la nivelul Guvernului.
„În scopul îndeplinirii prevederilor art. 33 alin. (1) din Convenţie se desemnează Autoritatea Naţională pentru Persoanele cu Dizabilităţi în calitate de Mecanism de coordonare privind implementarea Convenţiei” coroborate cu cele ale art. 4 lit. e) „Pentru realizarea scopului său, Consiliul de monitorizare îndeplineşte următoarele atribuţii, cu respectarea principiilor legalităţii, respectării demnităţii persoanelor, nediscriminării, egalităţii de şanse, precum şi ale independenţei funcţionale şi a personalului, imparţialităţii şi obiectivităţii: e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;”
Totodată, reamintim că anul trecut Comitetul de Miniştri al Consiliului Europei, instituție mandată cu supervizarea executării hotărârilor CEDO, a solicitat în mod repetat la București adoptarea unui PlanNațional de Acțiune pentru prevenirea relelor tratamente în spitale de psihiatrie și în centre rezidențiale, România fiind pusă în întârziere din 2012. Totodată, în toamna trecută, o altă entitate aflată în coordonarea Consiliului Europei, Comitetul european pentru prevenirea torturii și a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante (CPT) a vizitat inopinat mai multe spitale de psihiatrie și centre rezidențiale, unde s-a concentrat asupra tratamentului celor mai acutizați pacienți și al pacienților cronici pe termen lung.
Față de cele anterior arătate, avem respectuoasa solicitare să:
• Constatați existența unei reale diferențe de forțe între instituțiile obligate să ia măsuri în ceea ce privește drepturile persoanelor cu dizabilități și instituția desemnată în calitate de Mecanism de coordonare și control și pe cale de consecință să dispuneți realizarea demersurilor ce se impun pentru remedierea unei asemenea situații cu totul absurde;
• Constatați că deși prin Lg. 8/2016 a fost creat un cadru legislativ pentru implementarea Convenției, acesta este întru totul inoperațional, motiv pentru care solicităm implicarea dumneavoastră pentru ca Mecanismul să devină funcțional și să poată sancționa instituțiile responsabile în materie;
• Constatați faptul că mai mulți jurnaliști de investigație s-au implicat în identificarea abuzurilor realizate la adresa drepturilor persoanelor cu dizabilități instituționalizate în centre (în special) private, scoțând la iveală „parteneriate suspecte” între anumiți operatori economici și factori politici din Ministerul Familiei și Ministerul Muncii, astfel, în mod insistent, va solicităm implicarea pentru a stopa astfel de comportamente și pentru ca drepturile persoanelor cu dizabilități să fie cu adevărat respectate”.
