Sistemul atacă! (15)
Așa după cum ne-am obișnuit fie și doar din informațiile existente în spațiul public, Poliția Română și Ministerul Afacerilor Interne nu posedă caracteristicile unor soboruri de îngeri, preocupările și acțiunile lor concrete fiind în vizibilă contradicție cu declarațiile publice ale reprezentanților celor două instituții publice care au ca atribuții apărarea stării de legalitate în România.
În cazul membrilor personalului instituțiilor anterior menționate, respectarea și aplicarea dispozițiilor legale are un caracter selectiv fundamentat pe criterii lipsite de transparență și neprevăzute în dispoziții legale.
În funcție de dispoziția sau indispoziția polițiștilor, dispozițiile legale sunt sau nu sunt aplicate, iar cetățenii ale căror drepturi și interese legitime trebuie protejate, sunt în mod practic la bunul plac al acestor funcționari care beneficiază de multiple avantaje din partea societății, în scopul îndeplinirii corecte a atribuțiilor lor de serviciu.
Ceea ce este grav e faptul că membrii societății au ajuns în situația de a se confrunta în mod frecvent cu atitudini de nejustificată superioritate din partea polițiștilor, ca și cum dacă își îndeplinesc atribuțiile de serviciu pentru care sunt recompensați în mod generos de către statul roman, ei le-ar face vreo favoare.
Cu astfel de atitudini necorespunzătoare din partea polițiștilor se confruntă cetățenii în mod curent, un domeniu în care aceste atitudini sunt extrem de vizibile și notorii fiind cel al activităților polițiștilor care efectuează acte de îndrumare, supraveghere, control al respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luare a masurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora, ocazie cu care interacțiunile dintre cetățenii vizați de actele polițiștilor și polițiști sunt în mod obișnuit generatoare de multiple nemulțumiri întemeiate.
Ca urmare a faptului că de-a lungul timpului s-a creat o veritabilă cultură instituțională a favorizării polițiștilor care au încălcat dispoziții legale de către polițiști investiți cu verificarea/cercetarea aspectelor reclamate care îi vizau pe polițiștii din prima categorie, percepția publică față de caracterul neutru și obiectivitatea celor care efectuează aceste activități, este una accentuat negativă.
În acest fel s-a ajuns la o cvasiimunitate a polițiștilor care încalcă dispoziții legale deoarece atitudinea instituțională și a celor care își desfășoară activitatea în structurile de control intern, este una pronunțat și de multe ori fățiș favorizantă în raport de cei care sunt semnalați că încalcă legea, iar efectul acestei atitudini incorecte și ilicite, o constituie accentuarea atitudinii nepotrivite și incorecte a categoriei polițiștilor favorizați nelegal, în relația cu cetățenii.
Practic s-a ajuns ca cetățenii României să resimtă o senzație de timorare în raport cu funcționarii care au calitatea de polițiști și a căror responsabilitate legală este foarte greu de antrenat pentru încălcările dispozițiilor legale pe care aceștia le comit.
În același timp se poate constata că multe dintre activitățile concrete, vizibile sau nu, ale funcționarilor care au calitatea de polițiști, nu sunt efectuate în beneficiul membrilor socității ci în scopul cultivării unui sentiment de superioritate în raport cu membrii acesteia, aspect care în mod obișnuit, cu ocazia efectuării testărilor psihologice periodice, ar trebui identificat.
Pe fondul acestei atitudini de nejustificată superioritate în raport cu ceilalți membri ai societății, polițiștii ajung în situația de a comite ei încălcări ale dispozițiilor legale, inclusiv în exercitarea atribuțiilor de serviciu curente, iar reacția instituțională la aceste fapte este ori foarte firavă, ori inexistentă, dar de cele mai multe ori este una ipocrită.
În acest sens apreciem că scandalul creat în legătură cu acțiunile infracționale ale celor doi polițiști din Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Secția 1 Poliție Rurală Iași, care au avut ca scop compromiterea procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, are o importanță deosebită în societatea românească.
Așa cum este de notorietate, practicile polițiștilor rutieri sunt reclamate de numeroase persoane, cele care intrând în interacțiune cu aceștia constată existența unei atitudini deranjante de nejustificată superioritate în relația cu ei, în condițiile în care în numeroase cazuri se susține că acțiunile respectivilor polițiști nu sunt justificate de existența vreunei situații care să poată motiva oprirea lor.
Dincolo de eventualele opinii diferite ale unor persoane, este cert că ne-am obișnuit ca în spațiul public să fie vehiculate informații despre constatarea de către organele de urmărire penală a numeroase cazuri de polițiști care își exercită autoritatea conferită de funcția publică pe care o dețin, pentru a obține foloase necuvenite de la diferite persoane.
De asemenea, în rândurile personalului MAI consumul de droguri nu constituie o situație neîntâlnită.
În cazul referitor la acțiunea de oprire în noaptea de 05/06.05.2023 a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU de către doi polițiști din Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Secția 1 Poliție Rurală Iași, lăsând la o parte implicațiile ce conduc în mod logic la concluzia implicării altor persoane, din alte structuri în activitățile de organizare, planificare și realizare a complexului de activități ce au ca scop final compromiterea magistratului, vinovăția polițiștilor este evidentă.
La fel de evidentă este și favorizarea celor doi polițiști din Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Secția 1 Poliție Rurală Iași de către șefii lor din I.P.J. Iași și din Ministerul Afacerilor Interne în cadrul activităților care au avut ca scop declarat verificarea împrejurărilor în care procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU a fost oprit în traficul rutier, dialogul purtat cu acesta a fost înregistrat de către polițiști cu încălcarea dispozițiilor legale, iar ulterior datele cu caracter personal ale acestuia au fost divulgate prin diseminare în spațiul public.
Potrivit prevederilor Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), acțiunile celor doi polițiști din Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Secția 1 Poliție Rurală Iași au un caracter nelegal.
Referitor la modul în care acționează polițiștii în domeniul prelucrării datelor cu caracter personal, la nivelul societății nu se constată existența unui climat de încredere privind legalitatea modului lor de acțiune și protecția efectivă a datelor cu caracter personal, persoanelor fizice nefiindu-le respectat dreptul de a avea control asupra propriilor date cu caracter personal.
Polițiștii încalcă legislația privind protecția datelor cu caracter personal întrucât prelucrează astfel de date prin utilizarea de dispozitive de sistemului audio-video portabil de tip „Body-Worn Camera” (imagine şi voce) pe care le au în dotare, în exercitarea atribuțiilor ce implică interacțiuni cu persoane private, pe care le utilizează pentru a înregistra interacținunile cu aceștia, fără niciun acord și fără nicio supraveghere, imaginile și sunetele înregistrate vizând inclusiv alte persoane decât cele cu care polițiștii interacționează în exercitarea atribuțiilor lor de serviciu.
Un aspect deosebit de important este acela că respectivele înregistrări sunt efectuate fără a exista acordul persoanelor vizate pentru prelucrarea datelor lor cu caracter personal, ca de exemplu o declarație făcută în scris, inclusiv în format electronic, sau verbal sau orice altă declarație sau acțiune care indică în mod clar în acest context acceptarea de către persoana vizată a prelucrării propuse a datelor sale cu caracter personal.
Este de precizat că absența unui răspuns la o eventuală solicitare a acordului persoanei vizate de intenția polițiștilor de efectuare de înregistrări, nu constituie consimțământ.
Polițiștii în calitate de operatori trebuie să fie în măsură să demonstreze faptul că persoana vizată și-a dat consimțământul pentru operațiunea de prelucrare, sens în care ei trebuie să furnizeze o declarație de consimțământ formulată în prealabil, într-o formă inteligibilă și ușor accesibilă, utilizând un limbaj clar și simplu, iar pentru ca acordarea consimțământului să fie în cunoștință de cauză, persoana vizată ar trebui să fie la curent cel puțin cu scopurile prelucrării pentru care sunt destinate datele cu caracter personal.
Referitor la obligația polițiștilor de a informa persoanele vizate privind scopurile prelucrării, precum și la oferirea de informații suplimentare, pentru a asigura o prelucrare echitabilă și transparentă în ceea ce privește persoanele fizice vizate și dreptul acestora de a li se confirma și comunica datele cu caracter personal care le privesc care sunt prelucrate, este de precizat că această obligație nu este respectată.
Menționăm că persoanele fizice trebuie informate cu privire la riscurile, normele, garanțiile și drepturile în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal și cu privire la modul în care să își exercite drepturile în legătură cu prelucrarea, iar scopurile specifice în care datele cu caracter personal sunt prelucrate trebuie să fie explicite și legitime și să fie determinate la momentul colectării datelor respective.
Polițiștii au obligația legală de a le oferiri persoanelor fizice vizate informații suplimentare, pentru a asigura o prelucrare echitabilă și transparentă în ceea ce le privește și despre dreptul acestora de a li se confirma și comunica datele cu caracter personal care le privesc care sunt prelucrate, inclusiv cu privire la riscurile, normele, garanțiile și drepturile în materie de prelucrare a datelor cu caracter personal și despre modul în care să își exercite drepturile în legătură cu prelucrarea.
Scopurile specifice în care datele cu caracter personal sunt prelucrate trebuie să fie explicite și legitime și să fie determinate la momentul colectării datelor respective.
Datele cu caracter personal trebuie să fie adecvate, relevante și limitate la ceea ce este necesar pentru scopurile în care sunt prelucrate iar prelucrarea lor să fie efectuată doar dacă scopul prelucrării nu poate fi îndeplinit în mod rezonabil prin alte mijloace.
Din sursele accesate nu a rezultat că prelucrarea datelor cu caracter personal efectuată cu mijloace de tipul sistemului audio-video portabil de tip „Body-Worn Camera” (imagine şi voce) are un temei în dreptul intern aplicabil acestei activități și nu s-a constatat existența vreunei dispoziții legale exprese care să prevadă utilizarea camerelor portabile de tip „Body-Worn Camera”, cu funcție de înregistrare audio – video, în activitatea polițiștilor.
S-a constatat că prelucrarea datelor cu caracter personal (nume, prenume, funcție/calitate, imagine, voce, comportament) de către polițiștii care efectuează care efectuează acte de îndrumare, supraveghere, control al respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luare a masurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora, prin intermediul sistemului de supraveghere audio-video portabil s-a efectuat și se efectuează fără să existe o obligaţie legală a operatorului Poliția Română, fără ca prelucrarea să fi fost efectuată pentru îndeplinirea unei sarcini care servește unui interes public sau care face parte din exercitarea autorităţii publice și fără îndeplinirea vreunei alte condiții prevăzute la art. 6 alin. (1) corelat cu alin. (3) din Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor).
Potrivit art. 5 alin. (1) lit. a) din Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor), operatorul avea și are obligația de a prelucra datele în mod legal, echitabil și transparent față de persoanele vizate,
În acest context se poate concluziona că, activitățile efectuate de către polițiști în materia înregistrării interacțiunilor lor cu cetățenii, prin folosirea sistemului audio-video portabil de tip „Body-Worn Camera” (imagine şi voce), au un caracter abuziv care încalcă drepturile persoanelor cu care aceștia interacționează.
Având în vedere faptul că acest ,,modus operandi” al polițiștilor se desfășoară de mai mult timp într-o organizație structurată care acționează în mod coordonat în vederea comiterii infracțiunii de abuz în serviciu, concluzia logică este aceea că ei au inițiat și constituit un grup infracțional organizat în cadrul structurilor din Inspectoratul General al Poliției Române și unităților teritoriale ale acestuia.
De asemenea, exprimăm îndoieli cu privire la faptul că operatorul Poliția Română ar fi implementat măsuri tehnice și organizatorice adecvate în vederea asigurării unui nivel de securitate corespunzător riscului prelucrării datelor cu caracter personal, incluzând capacitatea de a asigura confidențialitatea sistemelor și serviciilor de prelucrare și un proces pentru testarea, evaluarea și aprecierea periodice ale eficacității măsurilor tehnice și organizatorice pentru a garanta securitatea prelucrării.
De asemenea, este la fel de îndoielnic că operatorul Poliția Română ar fi asigurat protecția datelor cu caracter personal, atât în momentul stabilirii mijloacelor de prelucrare, cât și în cel al prelucrării în sine, măsuri tehnice și organizatorice adecvate, destinate să pună în aplicare în mod eficient principiile de protecție a datelor și să integreze garanțiile necesare în cadrul prelucrării, pentru a îndeplini cerințele Regulamentului (UE) 2016/679 al Parlamentului European și al Consiliului din 27 aprilie 2016 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date și de abrogare a Directivei 95/46/CE (Regulamentul general privind protecția datelor) și a proteja drepturile persoanelor vizate.
În acest context în care prelucrarea datelor cu caracter personal ale procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU a fost efectuată fără a exista nici măcar o aparență de legalitate, prin folosirea de către polițiști aflați în timpul și în aparenta exercitare a atribuțiilor de serviciu, de mijloace tehnice neaflate în dotarea lor profesională și despre care există dubii majore, încercarea inducerii convingerii membrilor comunității că cei doi polițiști din Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Secția 1 Poliție Rurală Iași nu ar fi încălcat dispozițiile legale care le sunt aplicabile, pare în mod concret un act de ,,inginerie socială”.
Despre ,,paternitatea” noțiunii nu are rost să facem referiri în acest episod al anchetei noastre jurnalistice, însă este evident că activitățile incontestabile de încălcare a dispozițiilor legale, cu certă relevanță penală, comise de către cei doi polițiști din Inspectoratul de Poliție Județean Iași – Secția 1 Poliție Rurală Iași, sunt prezentate ca și cum ar fi unele legitime, făcându-se abstracție de evidentul lor caracter infracțional, iar reacția firească a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU de ripostă împotriva abuzului comis de aceștia este prezentată ca fiind una blamabilă, prezintă elementele caracteristice ale unei acțiuni de tipul celei la care am făcut referire.
O acțiune similară a fost realizată mai recent în cazul așanumitului scandal al azilelor de bătrâni, când pentru cei care înțeleg, s-a putut observa un nivel semnificativ de competență a celor care au executat respectiva acțiune.
În cazul care îl vizează pe procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU calitatea prestației organizatorilor acțiunii de tentativă de compromitere a acestuia este și mai de apreciat deoarece doi funcționari care efectuau în condiții de încălcare a prevederilor legale, acte de îndrumare, supraveghere, control al respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luare a masurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora, sunt prezentați ca persoane cu imagine inoculată aflate în acțiune de aplicare corectă a legii.
Cu riscul de a ne repeata, este vorba de doi funcționari care efectuau activități care au cea mai negativă percepție din partea membrilor comunității datorită predispoziției lor spre comportament abuziv și a numeroaselor antecedente ale colegilor lor, multe dintre acestea fiind prezentate în spațiul public.
Aceștia acționau ,,noaptea ca hoții” într-o zonă în care nu s-a demonstrat că ar fi existat vreo necesitate sau utilitate a acțiunii lor și unde singura problemă care a existat, este cea pe care ei au creat-o prin oprirea în condiții de încălcare a legii, a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, iar circul pe care l-au creat a fost în timpul în care ei sunt salarizați din surse publice pentru a face cu totul alte activități care să fie în beneficiul comunității.
La acest moment se poate aprecia că în funcție de felul în care procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU va reuși să acționeze în scopul de a demonstra încălcările dispozițiilor legale comise în acest caz de evident abuz al polițiștilor și pentru a-și apăra interesele legitime, depinde viitorul modului în care se vor derula interacțiunile polițiștilor în exercitarea atribuțiilor lor de serviciu cu membrii comunității, respectiv dacă li se va putea impune să respecte legea.
Ce i s-a întâmplat lui li se întâmplă zilnic la multe alte persoane care însă nu posedă cunoștințele lui juridice și experiența practică în punerea lor în valoare.
Împrejurarea că procurorul Daniel-Constantin HORODNICEANU este persoana cu cel mai relevant statut social și profesional care a fost expusă acțiunilor abuzive ale polițiștilor care efectuează acte de îndrumare, supraveghere, control al respectării normelor privind circulația pe drumurile publice și luare a masurilor legale în cazul în care se constată încălcări ale acestora, constituie un motiv pentru a se considera că această confruntare cu cei care au încălcat legea în condiții de notorietate și sunt susținuți instituțional, poate fi câștigată de către o persoană victimă a respectivelor acțiuni.
Un alt aspect care este normal să fie avut în vedere este cel al justificării menținerii actualului sistem de salarizare și pensionare în cazul unor persoane care au ca atribuție să acționeze în scopul înfăptuirii justiției și de procurori în scopul apărării intereselor generale ale societății, a ordinii de drept, precum și a drepturilor și libertăților cetățenilor.
În condițiile în care se va demonstra că un magistrat nu reușește să își apere drepturile și interesele legitime într-o situație în care are în mod evident dreptate, înseamnă că prezența lui în cadrul sistemului judiciar nu este justificată.
Din alt punct de vedere, atât timp cât sistemul judiciar permite ca astfel de cazuri să fie instrumentate în condiții discutabile sub aspectul corectitudinii, înseamnă că cei care au inclusiv obligația de a apăra drepturile și libertățile cetățenilor, nu este justificat să aibă beneficiile pe care le primesc în această perioadă.
Tema este actuală și de interes.
