Sistemul atacă! (6)
În episoadele anterioare ale serialului nostru am prezentat dezvăluiri ale aspectelor tentativei de compromitere a procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU în baza unei acțiuni nereușite de creare a unei aparențe de comportare nepotrivită a acestuia în cadrul unei interacțiuni pe care a avut-o cu doi agenți de poliție de la o secție de poliție rurală.
După cum am arătat și este de notorietate, poliția română în general și cea rutieră în special, nu este populată în exclusivitate cu îngeri iar comportamentul discreționar, dominant și nejustificat de autoritar în relațiile cu cetățenii cu care intră în contact, este constatat cu o frecvență inacceptabil de mare de către aceștia ,,pe propria lor piele”.
Intenția noastră nu este aceea de a susține că toți polițiștii sunt abuzivi, însă în mod cert un număr semnificativ dintre ei au în relațiile cu cetățenii, o atitudine pe care nu o poți considera a fi normală, dacă nu ești polițist.
Problema reală nu este înclinația polițiștilor spre exercitarea nepotrivită a atribuțiilor de serviciu, nu de puține ori abuzivă, ci că aceste manifestări specifice categoriei profesionale din care fac parte, vizează persoane față de care nu este justificat să se poarte în modul descris, deoarece membrii societății apreciază că astfel de comportamente sunt justificate în cazul celor care au comis fapte de o anumită gravitate și care au lezat drepturile și interesele legitime ale cetățenilor care sunt victimele acțiunilor acestor persoane.
Tratarea în mod abuziv a persoanelor care nu au comis încălcări ale dispozițiilor legale care să justifice un astfel de comportament din partea polițiștilor, a făcut ca aceștia să fie percepuți negativ în societate iar atitudinea de aroganță a polițiștilor care exercită atribuții de de îndrumare, supraveghere și control a respectării normelor de circulație pe drumurile publice o poate observa și eventual suporta fiecare cetățean care intră în contact cu ei.
Un alt aspect al problemei la care am făcut referire este acela că sesizările și plângerile care îi vizează pe polițiști sunt tratate în mod părtinitor de către colegii lor investiți cu soluționarea acestora, lucru care este de natură să stimuleze încălcarea în continuare a dispozițiilor legale de către respectivii polițiști care constatând că sunt sprijiniți de instituția din care fac parte și de alte organizații, nu vor identifica motive pentru a adopta o atitudine licită în activitățile lor profesionale.
Atitudinea de aroganță în raport cu cetățenii cu care interacționează polițiștii este vizibilă și ostentativă și în activitățile instituției poliției care procedează în mod necorespunzător în relațiile cu aceștia și în pretinsa exercitare a atribuțiilor de serviciu.
Un exemplu elocvent, în opinia noastră, este modul în care sunt tratate cererile de informații de interes public de către polițiști, inclusiv atunci când în realizarea unui interes legitim, astfel de informații care decurg sau au legătură cu activitățile instituției poliției le sunt solicitate.
Menționăm că pentru a efectua măsurători și înregistrări care constituie probe pentru aplicarea prevederilor legislației rutiere în vigoare, polițiștii care operează cinemometrele cu care acestea sunt efectuate, este necesar să fie calificați în acest sens.
La cererea formulată de către Fundația Jurnaliștilor de Investigație și adresată Inspectoratului Județean de Poliție Vrancea, pentru a comunica dacă un anumit polițist care efectuează activități de poliție rutieră, a absolvit cursuri de calificare în domeniul întreținerii, transportului, instalării și utilizării de cinemometre, prin adresa nr. 24723 din 04.05.2023 emisă de Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea-Compartimentul Relații Publice, s-au comunicat următoarele:
,,Urmare a solicitării dumneavoastră nr. 307, adresată Inspectoratului de Poliție Județean Vrancea, formulată în baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, cu modificările și completările ulterioare, înregistrată cu nr. 24723/20.04.2023, vă comunicăm următoarele:
În ceea ce privește dezvăluirea informațiilor referitoare la polițistul la care faceți referire, vă facem cunoscut că răspunsul la întrebările dumneavoastră presupune o prelucrare de date cu caracter personal, referitoare la o persoană identificată, situație în care, fiind aplicabile dispozițiile Regulamentului UE nr. 679/2016, Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea, în calitate de operator de date cu caracter personal, este obligat să asigure, propriilor angajați, garanții similare oricărei persoane fizice.
În acest context, ținând cont de faptul că, potrivit unei jurisprudențe constante, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat faptul că ,,nu există nici un argument pentru a exclude activitățile profesionale din sfera noțiunii de viață privată”, pentru a răspunde solicitării dumneavoastră, Inspectoratul de Poliție Județean Vrancea trebuie să se asigure că sunt respectate dispozițiile art. 6 din Regulamentul UE nr.67912016.
Astfel, în ceea ce privește prelucrarea sub forma dezvăluirii datelor cu caracter personal referitoare la lucrătorul care v-a prelucrat datele, niciuna dintre condițiile prevăzute la art. 6 (alin. 1 sau 2) din Regulamentul UE nr. 67912016 nu este aplicabilă, motiv pentru care, în conformitate cu prevederile articolului 12, alin. l, lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, nu vă putem furniza informațiile solicitate.”
Dacă nu ar fi de plâns, ar fi de râs, însă având în vedere că riscăm să ne pierdem timpul analizând la acest moment ,,prețioasele” formulări ale reprezentantei I.P.J. Vrancea, ne amintim de Ghiță Pristanda, corespondentul de peste timp al semnatarei adresei reproduse și concluzionăm la fel ca acesta,
,,- Murdar! – Curat murdar! ”.
Înțelegând că polițiștii au preocupări majore în materia asigurării protecției datelor personale și vieții private a cetățenilor, reproducem în partea care urmează, ,,punctul de vedere” prezentat publicului la 11.05.2023, neasumat prin semnătură de către vreun funcționar din Inspectoratul de Poliție Județean Iași,
,,11 Mai 2023 Sursa: IPJ IAȘI
PUNCT DE VEDERE
Conducerea Inspectoratului de Poliție Județean Iași a dispus efectuarea de verificări prin intermediul Biroului Control Intern, cu privire la modul de acțiune al polițiștilor din cadrul Secției nr. 1 Poliție Rurală Iași, în noaptea de 05/06.05.2023.
Astfel, în cadrul verificărilor s-a constatat, fără dubiu, faptul că imaginile din timpul intervenției nu au fost realizate cu body-cam-ul aparținând unității.
De asemenea, polițistul a afirmat faptul că a filmat interacțiunea cu persoana oprită în trafic folosind telefonul mobil propriu, ca și măsură de protecție față de o eventuală contestare a modului de intervenție, având în vedere comportamentul acesteia.
Din verificările efectuate până în prezent nu rezultă că imaginile ar fi fost făcute publice de către cei doi polițiști care au constatat contravenția.”
Din analiza conținutului celor două înscrisuri, rezultă existența unei accentuate lipse de respect din partea polițiștilor față de cei cărora li se adresează, pe fondul unei nemeritate stări de siguranță că pot să se comporte cum doresc deoarece nu li se poate întâmpla nimic.
Faptul că în condițiile în care asupra celor doi polițiști de la secția de poliție rurală care l-au interceptat, oprit, provocat, înregistrat audio/video în condiții de evidentă încălcare a legii și au divulgat datele personale și imaginile captate în mod abuziv ale procurorului Daniel-Constantin HORODNICEANU, planează suspiciunea nu doar rezonabilă ci și întemeiată, privind comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, însă colegii lor din cadrul Biroului Control Intern și cei din conducerea I.P.J. Iași, asumându-și riscuri legale de un nivel semnificativ, îi favorizează încearcând prin emiterea așanumitului ,,punct de vedere” să împiedice tragerea lor la răspundere penală.
Din compararea celor două înscrisuri, rezultă că în poliție există preocupare în ceea ce privește protecția datelor personale și a vieții private a cetățenilor, doar în condițiile în care aceștia au calitatea de polițist, iar în cazul altor cetățeni, demnii urmași ai personajului Ghiță Pristanda din opera lui Ion Luca Caragiale își permit să își bată joc de tot ceea ce susțin cu fățărnicie în mod oficial.
Revenind asupra temei principale a prezentei anchete jurnalistice, este evident că atât timp cât curajul polițiștilor a crescut atât de mult încât își permit ca în mod ostentativ să încalce dispozițiile legale inclusiv în relațiile cu procurorii, față de care în mod obișnuit din rațiuni de autoconservare, ar fi fost normal să le genereze o atitudine de reținere, înseamnă că ceilalți membri ai societății care nu posedă calități oficiale, nu au nicio șansă pentru a fi tratați în mod corect și legal de către polițiști.
În acest sens problema nu o constituie comportarea abuzivă a celor doi polițiști de la secția de poliție rurală ci modul defectuos de exercitare a atribuțiilor legale de către cei care în îndeplinirea atribuțiilor de serviciu, au formulat așazisul ,,punct de vedere” cu care se pot face de râs fără nicio emoție inclusiv la orice școală ajutătoare.
Despre mențiunea că ,,până în prezent nu rezultă că imaginile ar fi fost făcute publice de către cei doi polițiști care au constatat contravenția.”, se poate formula o ipoteză de lucru privind autorul care ar fi putut extrage filmarea din aparatul cu care a fost ea realizată de către polițiști.
Conform supozițiilor unor colegi ai lor, dimineața la ieșirea din tura de serviciu a trecut prin zonă Zâna zorilor și a extras filmarea pe care apoi a distribuit-o, confirmându-se că nu polițiștii ar fi făcut publice imaginile realizate în mod abuziv.
Revenind la celebrul personaj Ghiță Pristanda, colegul din trecut al autorilor ,,punctului de vedere” emis de I.P.J. Iași, ne reamintim memorabilia replica a acestuia, „Grea misie, misia de polițai…”.
La cele deja menționate este de adăugat că la acest moment șansele ca o persoană lipsită de statut relevant, are șanse extrem de mici ca problemele sale să fie examinate și soluționate în mod corect de către polițiști.
În tot acest timp însă, conform modului de operare consacrat ,,Hoțul striga hoții”, cei care au încălcat dispozițiile legale sunt cei care susțin că ,,au fost intimidați” ca și cum procurorul ar fi cel care i-a oprit și legitimate în mod abuziv și le-a publicat datele personale, iar anumite publicații le plâng de milă ca și când ar crede că spun adevărul.
Fără să intrăm în amănunte înțelegem că dacă este ordin, atunci trebuie să te faci că îi crezi pe polițiști.
Mai rămâne însă un lucru de clarificat, respectiv dacă, având în vedere modul concret în care au acționat cei doi polițiști, se impune arestarea lor preventivă sau pot fi cercetați în stare de libertate.
Ar mai fi de interes de analizat dacă în prima fază se impune doar arestarea lor preventivă sau și a unora dintre cei care s-a demonstrat că îi favorizează în scopul împiedicării tragerii lor la răspundere penală.
