Tanără, celebră, violată de partide, pregătită de înmormîntare
TAROM, compania înființată de Gheorghe Gheorghiu-Dej în 1954, urmașă a LARS (Liniile Aeriene Române Exploatate de Stat – 1930) și a TARS (Transporturi Aeriene Româno-Sovietice – 1945), a ajuns la ultima suflare. Vreme de 69 de ani a transportat șefi de stat, miniștri, dictatori, securiști, torționari, parlamentari corupți, directori incompetenți, sinecuriști, urmăriți penal, condamnați și zeci de milioane de oameni nevinovați. Dar, în curînd, va închide ochii și va asculta, în loc de slujba de înmormîntare, jelania mincinoasă a unei clase politice care s-a căznit din răsputeri s-o omoare.
TAROM a fost prostită, bătută, violată și tîlhărită în ultimii 33 de ani. Dar niciodată nu i-a fost pusă viața în pericol mai abitir ca în ultimii trei. Azi mai are la zbor 14 avioane. De la 29, cîte avea în urmă cu doi ani, a ajuns la 14. Și, colac peste pupăză, nu sînt de un singur fel, ci de trei feluri: Airbus 318, Boeing 737 și ATR. Orice ființă familiarizată cu transportul pasagerilor pe cale aeriană va spune că așa ceva nu e doar o imensă prostie, ci și o dovadă clară că cei care se ocupă de companie sînt croiți s-o lichideze.
Cum s-a ajuns aici am mai spus: cu ajutorul unui plan de restructurare făcut de PricewaterhouseCoopers. Planul a fost făcut cu știința și aprobarea miniștrilor de la Transporturi, a secretarilor de stat, a directorilor TAROM și a consiliilor de administrație, toți aceștia laolaltă aparținînd, prin tradiție, clanurilor politice.
Ca să poată pîlpîi viața în TAROM și pentru ca operațiunile de mulgere și căpușare să se poată derula în continuare, miniștrii și directorii au cerut ajutor de stat. Iar ca acest ajutor să fie acordat, Comisia Europeană a cerut un plan de restructurare, conceput de „o companie Big Four“. Așa că PwC a creat un plan care duce la sufocarea companiei și la faliment, iar acest plan a fost aprobat de miniștrii Drulă, Bode și Grindeanu, de secretarii de stat, de directorii și de consiliul de administrație al TAROM.
Cum a fost posibil? Acum, cînd pacientul a ajuns la ultima suflare, răspunsul trebuie dat de DNA. Dacă tot umblă procurorii prin aeroport, poate bat și în ușă la TAROM.
În acest moment, însă, nici banii care ar veni de la stat nu mai vin fiindcă Comisia Europeană s-a prins că planul de restructurare urmărește o prelungire a agoniei, nu salvarea. Conducerea TAROM a mințit Comisia, a pretins că are venituri pe care nu le are, așa că banii vor fi blocați. Chiar și dacă n-ar fi blocați, suma e meschină, ea neputînd nici măcar să acopere costurile operaționale, darmite plata unor datorii.
În acest moment, TAROM are probleme legate de siguranța zborului, fiindcă o bună parte din personalul tehnic a fost concediat conform planului de restructurare și înmormîntare. Are probleme de personal navigant, care și el a fost pus pe liber într-o bună măsură, ca urmare a planului. Are probleme cu plata unor datorii închipuite către CNAB (Aeroportul „Henry Coandă“), instrumentate în contradicție cu legea. Are, deci, întrunite toate condițiile ca să dea ortul popii.
Mai trebuie spus că au existat și există încă soluții de salvare non-bugetară a companiei. Ele au fost aduse la cunoștința miniștrilor, a secretarilor de stat, a directorilor și ale consiliilor de administrație, dar nimeni n-a mișcat un deget. Povestea morții companiei a fost mai atractivă decît a renașterii.
Sigur, îi veți mai auzi pe politicieni declarînd că TAROM nu va da faliment, dar e ca și cînd la parastas se mai ridică un mesean beat și închină cu paharul de țuică în sănătatea mortului.
