Aproape 70 de consilieri personali sunt angajați în Curtea de Conturi, la cabinetul președintelui, al vicepreședinților, la Autoritatea de Audit și la cabinetele consilierilor de conturi, iar aceștia pot încasa pensie specială dacă lucrează minimum 4 ani în instituție, fiind asimilați funcției de auditor public extern, arată un răspuns transmis de instituție la solicitarea Economedia. Curtea de Conturi refuză, însă, să facă publică lista acestor consilieri, afirmând, într-un răspuns transmis Economedia, că sunt „personal contractual” și „nu exercită prerogativele specifice unei funcții publice”. Anterior, sindicatul auditorilor externi din instituție afirma că acești consilieri sunt angajați pe „ușa din spate”, adică fără examen.
Președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc (apropiat în trecut de Liviu Dragnea), are 10 consilieri personali, arată răspunsul transmis de Curtea de Conturi pentru Economedia.
Vicepreședintele Ilie Sârbu (socrul lui Victor Ponta) are 6 consilieri, iar vicepreședintele Vasile Cosmin Nicula (fost deputat și senator PSD) are 8 consilieri, dintre care 3 cu jumătate de normă.
La Autoritatea de Audit, președintele Lucian Dan Vlădescu (avocat, fost președinte între 2012-2013 la Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice, presa scria că Victor Ponta l-ar fi numit în funcție la insistențele lui Liviu Dragnea) are 4 consilieri. Vicepreședintele, Florin Tunaru (fost consilier personal al lui Liviu Dragnea) are 5 consilieri.
Totodată, la cabinetele de consilieri de conturi sunt angajați în total 34 de consilieri, dintre care 1 consilier cu jumătate de normă.
Economedia a solicitat lista acestor consilieri personali, însă furnizarea ei a fost refuzată, Curtea de Conturi motivând acest lucru prin faptul că consilierii sunt „personal contractual” și „nu exercită prerogativele specifice unei funcții publice”.
Explicațiile Curții de Conturi:
„în ceea ce privește lista consilierilor personali din aceste cabinete, în conformitate cu art. 12 alin. (1) lit. d) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public, cu modificările și completările ulterioare, „se exceptează de la liberul acces al cetățenilor informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii”.
în acest sens menționăm și Decizia nr. 37/2015 a înaltei Curți de Casație și Justiție, potrivit căreia, furnizarea informațiilor de interes public se realizează prin anonimizarea informațiilor cu privire la datele cu caracter personal”.
Referitor la dispozițiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, conform cărora „informațiile cu privire la datele personale ale cetățeanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcții publice”, facem precizarea că personalul încadrat la cabinetele delimitărilor are calitatea de personal contractual și nu exercită prerogativele specifice unei funcții publice, așa cum sunt acestea definite de art. 5 lit. y) din OUG nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările și completările ulterioare”
Pensii de serviciu pentru consilierii personali dacp lucrează minimum 4 ani ca auditori la Curtea de Conturi
Consilierii personali din Curtea de Conturi pot beneficia de pensie specială, deoarece ei sunt asimilați auditorilor publici externi din instituție, conform răspunsului transmis de instituție.
„Consilierii din cabinetul demnitarului beneficiază de pensie de serviciu în situația în care, la data îndeplinirii condițiilor de vârstă standard și stagiul minim de cotizare pentru pensionare, vor fi îndeplinite și condițiile prevăzute de art. 51 alin. (2) sau alin. (3) din Legea nr. 94/1992″, arată răspunsul Curții de Conturi pentru Economedia.
Mai precis, ei pot beneficia de pensie de serviciu dacă „au îndeplinit funcția de auditor public extern pe o durată de cel puțin 14 ani în cadrul Curții de Conturi”. Pensia va fi, în acest caz, de 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute lunare realizate, cu caracter permanent, corespunzătoare ultimelor 12 luni de activitate anterioare lunii în care se depune cererea de pensionare.
Însă ei pot beneficia de pensie de serviciu și dacă au îndeplinit funcția de auditor public extern, din care la Curtea de Conturi minimum 4 ani. În acest caz, cuantumul pensiei va fi micșorat cu 1% pentru fiecare an care lipsește din vechimea de 14 ani.
Motivul pentru care consilierii personali beneficiază de pensie de serviciu este pentru că aceștia sunt asimilați auditorilor publici externi.
„În categoria personalului care îndeplinește și alte atribuții strict legate de funcția de control, asimilat auditorilor publici externi, se regăsește și funcția de consilier la cabinetele consilierilor de conturi, la cabinetele președintelui și vicepreședinților Curții de Conturi, respectiv ai Autorității de Audit”, arată răspunsul instituției.
Reamintim că, anterior, Sindicatul Naţional al Auditorilor Publici Externi din România (SNAPER) a atras atenția că în Curtea de Conturi există peste 70 de salariați asimilați, în mod nelegal, auditorilor publici externi. Conform sindicatului, aceștia „nu au atribuții de control” și „nu pot îndeplini calitatea de auditor public extern, cu atât mai mult cu cât aceștia nu au pregătirea și competența necesară funcției de auditor public extern, netrecând printr-o procedură de examinare, prin care să le fi fost certificată pregătirea profesională”. Sindicatul afirmă că acești consilieri au fost angajați în cadrul instituției prin „ușa din spate”, adică fără examen. În plus, SNAPER afirmă că consilierii personali ai președintelui Curții de Conturi, Mihai Busuioc, sunt plătiți cu salarii duble față de auditorii publici din instituție. Spre comparație, un auditor extern din Curtea de Conturi câștigă între 6.000 – 8.400 lei, în timp ce un consilier personal (asimilat auditorului public extern) câștigă peste 12.000 lei.
Economedia a dezvăluit în mod repetat modul în care statul român cheltuie bani publici fără responsabilitate, ca dintr-un sac fără fund. Așadar, risipa de bani publici este o problemă sistemică în România. Economedia a lansat, în acest context, o campanie prin care cere Guvernului să ia măsuri punctuale și să oprească risipa banilor publici.
Exemplul de mai sus este doar ultimul dintr-o lungă serie. Cel mai recent Economedia a dezvăluit cum Serviciul de Protecție și Pază (SPP) a scos la licitație în SICAP un contract cu o valoare maximală de 1,68 milioane lei pentru achiziția a două autovehicule, necesare la „îndeplinirea misiunilor operative tip 1″. SPP argumentează că are nevoie de aceste autovehicule, la costul de aproape 160.000 de euro/unitate – echivalent în lei, pentru că trebuie să înlocuiască autoturisme uzate din existenta flotă, cu unele noi.
Cel mai elocvent exemplu este dat de primele impresionante primite de angajații Transelectrica, unde acționar majoritar este statul român, prin Secretariatul General al Guvernului. Unii șefi au încasat prime de 16.000 de lei. Însă până și șoferii au fost recompensați, nu știm pe ce criterii, cu prime de 10.000 de lei, adică două salarii medii de bucureștean. Într-adevăr, Transelectrica și-a mărit de cinci ori profitul față de anul precedent, însă această creștere nu a avut loc pe seama unei performanțe extraordinare a companiei, ci datorită scumpirii energiei electrice. Mai precis, banii au venit din buzunarele consumatorilor de energie electrică.
Un alt exemplu este dat de primele de Crăciun în valoare de zeci de milioane de lei acordate de către companiile de stat din România. Doar câteva exemple: CFR SA – 15 milioane lei, Poșta Română – 9,4 milioane lei, Societatea Națională a Sării – 6,4 milioane lei, Societatea de Transport București – circa 5 milioane lei. Niciuna dintre aceste companii nu ne-a explicat motivele pentru a acorda aceste prime, decât cu explicații seci că așa este stipulat în Contractul Colectiv de Muncă. Toți angajații au primit aceste prime, indiferent de performanța personală, indiferent de perfomanța companiei. Să ne amintim că unele dintre aceste companii de stat se regăsesc în situații financiare destul de precare, cu pierderi de sute de milioane de lei anual. Imaginați-vă această situație într-o companie privată: să rulezi ani la rândul pe pierdere și în același timp să îți recompensezi angajații cu prime. Un antreprenor cu siguranță nu poate înțelege această logică economică pe care o au companiile de stat.
Statul român cheltuie de asemenea peste 3-4.000 de euro lunar plătind membri de comitet la băncile de stat care nu au niciun fel de experiență directă în sistemul bancar. Este situația Comitetului Interministerial pentru Finanţări, Garanţii şi Asigurări (CIFGA) din cadrul Eximbank, care are 15 membri, printre care se numără o serie de reprezentați ai Executivului – după președinte și vicepreședinți, lista de membri se deschide chiar cu Secretarul General al Guvernului. În ciuda faptului că sunt plătiți cu mii de euro din bani publici, statul român a refuzat să ne furnizeze numele acestor membri de comitet și să ne explice de ce sunt calificați pentru a ocupa posturi decizionale în cadrul unei bănci de importanță strategică, fără a avea experiență relevantă în acest domeniu.
Pe deasupra, statul român se ascunde după umbrela „GDPR” și în alte situații. Economedia a cerut companiilor de stat să ne furnizeze lista defalcată a primelor acordate, astfel: funcția deținută, valoarea primei. Niciuna dintre companii nu a făcut acest lucru, iar unele dintre acestea au furnizat argumentul „încălcarea GDPR”, deși Economedia nu a cerut nume și prenume.
În plus, statul român cheltuie milioane de euro pe achiziții de mii de mașini destinate mai multor instituții subordonate Ministerului de Interne. Justificarea este că „situaţia actuală a înzestrării cu mijloace tehnice a structurilor Ministerului Afacerilor Interne este grevată de o serie de neajunsuri generate de deficitele înregistrate la mai multe categorii de autovehicule. Având în vedere faptul că mijloacele de mobilitate terestră aflate în dotare sunt supuse permanent unei intense uzuri fizice şi morale, măsurile practicate privind realizarea înzestrării, au asigurat parţial necesarul de mijloace al unităţilor, deficitele înregistrate perpetuându-se de la un an la altul. Reamintim că MAI a refuzat, anterior, într-o documentare Economedia despre flota ministerelor, să ne dea detalii despre aceste neajunsuri și nu ne-a spus nici măcar câte mașini deține, deoarece informația este „clasificată”. Documentarea arăta că ministerele au deja flote impresionante de autoturisme, care presupun costuri semnificative lunare și anuale cu întreținerea.
Mai mult, companiile de stat te pot îmbogăți instant, dacă ești dat afară. Este cazul unor foști membri ai Consiliului de Supraveghere Transelectrica, pe care justiția i-a îndreptățit cu compensaţii de peste 150.000 de euro, după ce au fost revocați.
