Falsul război al sfârșitului coaliției mincinoșilor

Asistăm la un conflict doar de fațadă între PSD și PNL. Suntem spectatori la un fals război între cele două partide „Indiferent ce piruete vor face în campanie, ambele abia așteaptă să-și continue proiectul comun de spoliere a resurselor publice după alegeri”. „Din aceste motive, și multe altele, orice război între PNL și PSD este o farsă mizerabilă pe seama electoratului: le unesc complicitățile, proasta guvernare și minciunile”. „S-ar putea să reușească dacă nu va exista un proiect politic alternativ viabil”, e concluzia finală.

Redăm mai jos principalele idei din analiză:

Falsul război al sfârșitului coaliției mincinoșilor

La congresul PSD din 24 august Marcel Ciolacu a rostit cel mai bun discurs pe care îl putea rosti. Înțeleg prin aceasta că discursul, scris în mod evident de altcineva, a ținut cont de limitele vorbitorului și ale auditoriului, adică elita PSD; putem spune chiar că le-a depășit, dar nu cu mult.

Nu putem aștepta așadar prea multe de la exercițiul de oratorie care l-a pus în dificultate pe alocuri pe liderul PSD, pentru care nu numai „malpraxis” este un cuvânt prea complicat, ci și Bosnia, și care insistă să spună „trebie” în loc de „trebuie”.

Nici substanță prea multă nu putem pretinde: ca orice psd-ist de esență mafiotă, domnul Ciolacu a vorbit exclusiv despre bani, despre proiecte economice destul de comune, despre care am mai auzit – de la reindustrializare la inovare la subvențiile pentru agricultură – și despre scutiri de impozite pentru românii din diaspora care s-ar întoarce acasă.

(Despre reforme instituționale, nici un cuvânt; despre cauzele plecării și stabilirii românilor în străinătate, nimic; despre democrație, transparență, integritate, absolut nici o mențiune; iar despre statul de drept și anticorupție, tăcere mormântală.)

Fotbalistul român care și-a ucis iubita chiar în ziua de Crăciun. Povestea unuia dintre cele mai negre Ciudat este că nici măcar în domeniul educației nu s-a propus nimic concret, deși Marcel Ciolacu a criticat vehement proiectul „România educată” al președintelui Iohannis. Poate că era prea mult pentru un om care nu-și găsește diploma de bacalaureat și pentru partidul său care a împărțit deja feudele din acest domeniu. În plus, nici un psd-ist nu era interesat de un subiect care ar fi putut duce publicul cu gândul la cazurile de abuz de la fieful psd-ist de la SNSPA.

Să nu uităm însă că acest proiect intitulat „România dorită” se referă de fapt dorințele psd-iștilor, nu ale tuturor românilor, deși Marcel Ciolacu, desemnat en fanfare candidatul PSD la președinție, promite să fie un „președinte pentru toți”.

Nu se referea însă în mod evident la electoratul educat și informat, cât va mai fi rămas, ci în primul rând la simpatizanții AUR, cărora le-a promis compasiune și preocupare pentru situația vârstnicilor, a mamelor singure, a tinerilor amenințați de cultura drogurilor, a celor mulți etc. fără să dea însă nici un detaliu privitor la programele concrete menite să rezolve problemele lor.

Cum ar fi putut însă să o facă, de vreme ce proasta guvernare de care este responsabil a făcut să explodeze prețurile, iar recalcularea pensiilor i-a nedreptățit pe cei care au muncit în condiții grele și care s-au trezit că sporurile promise atunci când s-au angajat au fost desființate de pixul guvernelor PSD-PNL? Și aceasta în timp ce același guvern a sporit cheltuielile cu salarizarea bugetarilor și cu pensiile speciale. Este, desigur, mai simplu să-i abordezi pe „cei mulți” cu un discurs emoțional, care mimează compasiunea și să arunci vina neajunsurilor pe partenerii de guvernare și pe foștii aliați ai acestora; mai concret, pe PNL și, respectiv, pe USR.

Așa se face că singurul lucru memorabil din discursul domnului Ciolacu și din adresările către congres din partea domnilor Alfred Simonis, Sorin Grindeanu și Mihai Tudose, apropiații liderului PSD, rămâne atacul vehement la adresa partidelor mai sus menționate și a președintelui Iohannis.

Într-adevăr, sâmbătă la congres, liderii PSD au revărsat tone de venin asupra celui care a numit cinci premieri psd-iști în timpul mandatelor sale, inclusiv pe domnii Ciolacu, Grindeanu și Tudose, și a provocat ruptura coaliției PNL-USR în 2021 pentru a aduce PSD la guvernare, precum și pe cei care au asigurat majoritatea parlamentară necesară unei guvernări dominate de partidul lui Marcel Ciolacu.

Pentru Sorin Grindeanu însă PNL a devenit „parazitul” care își ucide treptat „gazda care l-a ținut în viață”, „armatele de ostași galbeni care se pretind brokeri de putere” și „fură munca altora”, „impostori” etc”.